La momentul actual, în România există patru surse principale de finanțare disponibile pentru jurnaliști: publicitatea comercială, publicul, publicitatea politică și granturi. Finanțarea prin publicitate este metoda tradițională și principală de finanțare a presei și se referă la venituri primite în schimbul includerii unor reclame pentru firme comerciale. Finanțarea din partea publicului se referă la abonamente – sume recurente plătite de consumator pentru a accesa conținut – sau la donații...

Pe lângă resursele financiare, jurnalismul nu se poate desfășura fără resursa umană. Cu toate acestea, la momentul actual, în România, numărul jurnaliștilor activi este în scădere, iar redacțiile și organizațiile media sunt din ce în ce mai mici. În acest capitol vom explora în detaliu factorii non-financiari ce influențează resursa umană (sau absența ei), de la programul imprevizibil cu care se confruntă jurnalistul și până la funcțiile tot mai diverse pe care jurnalistul trebuie să le îndeplinească, efectele asupra sănătății mintale, cooperarea între jurnaliști.

Pentru a-și putea desfășura activitatea în mod optim, un jurnalist are nevoie atât de o serie de aptitudini și cunoștințe, cât și de un mediu profesionist, deschis, în care să le pună în practică. La momentul actual, în România, există două tipuri de oportunități de educare și formare: publice și private. Cele publice se referă fie la facultățile de Jurnalism și/sau Științele Comunicării din anumite orașe mari ale țării (precum Bucureștiul) sau specializările de jurnalism existente...

Atât resursele financiare, cât și resursele umane și aptitudinile menționate în capitolele anterioare sunt investite pentru a crea un produs media, fie că acesta este un articol scris, o emisiune TV, o emisiune radio sau diverse formate media digitale (spre exemplu, podcasturi). În realizarea acestui conținut, prioritatea principală a jurnalistului este interesul public – de a informa publicul într-un mod obiectiv, echidistant și contextual despre evenimentele și subiectele care influențează traiul și dezvoltarea cetățeanului și a societății.

Așa cum am observat în capitolul anterior, conținutul și produsele media sunt strâns legate de publicul pentru care sunt create și pe care îl servesc. Conform Digital News Report 2023 (Institutul Reuters), cea mai folosită sursă de informare pentru români între 2017 și 2023 este mediul online (70%), urmat de televiziuni (61%), și, la distanță mare, de presa tipărită (10%). Deși radioul nu este inclus în raport, din interviurile cu experți și cercetări ulterioare reiese că el se situează între presa print și TV ca rată de utilizare.

Am discutat în secțiunile anterioare despre modul în care relația presei cu publicul general influențează gradul de consum al produselor media. Relația presei cu autoritățile publice și cadrul legal influențează ce poate fi produs, precum și informațiile și datele oficiale disponibile la care jurnalistul poate avea acces în documentarea materialelor. Amintim aici Legea 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, esențială în desfășurarea activității jurnalistice, asigurând accesul acestora la date oficiale de interes.

În mod tradițional, presa este descrisă ca a patra putere în stat, fiind denumită și „câine de pază” al democrației. Acest rol nu poate fi îndeplinit dacă jurnaliștii nu își pot desfășura activitatea în mod integru și independent, urmărind interesul public, fără influențe externe de ordin politic, editorial sau comercial. Realitatea de pe teren este adesea alta, iar în acest capitol explorăm acest aspect.