Centrul pentru Pluralism Media și Libertatea Presei (Centre for Media Pluralism and Media Freedom, CMPF) este un centru de cercetare și instruire ce are ca scop principal studierea și sprijinirea pluralismului media și libertății presei în Europa (accesul la un număr divers de surse media independente). Centrul a fost înființat în 2011, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, și se află sub coordonarea unei echipe de cercetători cu experiență în diverse domenii, printre care media, științe politice, drept etc. Contribuția cea mai importantă a CMPF este proiectul Media Pluralism Monitor (Monitorizarea Pluralismului Media), un proiect de cercetare prin care este evaluată starea pieței media în Europa, precum și principalele provocări cu care aceasta se confruntă. Cel mai recent raport care prezintă rezultatele evaluării a fost publicat în 2023. România este inclusă în cercetare cu un raport de țară ce descrie starea presei și principalele zone de risc ale acesteia.

Centrul Internațional pentru Jurnaliști (International Center for Journalists, ICFJ) este o organizație internațională non-profit ce are ca scop sprijinirea jurnaliștilor din jurul lumii. Descrisă ca „o organizație pentru jurnaliști construită de jurnaliști”, ICFJ este alcătuit dintr-o rețea globală de peste 160.000 de membri din 125 de țări, care oferă programe de instruire, de mentorat, dar și sprijin financiar pentru presă. Printre aceste programe se remarcă IJNet (International Journalists' Network, Rețeaua Internațională a Jurnaliștilor), o platformă online prin care jurnaliștii pot avea acces la unelte și resurse pentru a eficientiza desfășurarea anumitor activități profesionale – de exemplu, ghiduri pentru tipuri de investigații –, la anunțuri centralizate despre finanțări sau premii pentru care pot intra în competiție, precum și la un forum global prin care pot interacționa unii cu alții. ICFJ desfășoară și cercetări pentru a descoperi metode eficiente prin care pot fi gestionate provocările cu care se confruntă presa. Cu toate că ICFJ nu are programe dedicate în mod specific României, jurnaliștii români pot utiliza și ei uneltele oferite pentru a-și dezvolta cariera și abilitățile.

Reporteri fără frontiere (Reporters sans frontières, RSF) este o organizație internațională non-profit ce are ca scop apărarea independenței presei și accesului liber la informație. Creată în Franța în 1985, RSF a dobândit între timp o prezență globală, cu secții în șase alte țări și 134 de corespondenți din toată lumea. RSF are de asemenea rol consultativ în cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU), Consiliului European și UNESCO. Organizația desfășoară activități de advocacy pentru facilitarea dreptului la informație și independenței presei, de informare asupra stării presei și de instruire pentru asigurarea siguranței și sprijinului jurnaliștilor pe teren. Printre acestea se remarcă Indexul mondial al libertății presei, ce compară nivelul de libertate al presei în 180 țări pe baza a cinci indicatori: contextul politic, cadrul legal, contextul economic, contextul socio-cultural și siguranța. Printre țările incluse în Index se numără și România.

Agence France-Presse (AFP) este o agenție internațională de presă de origine franceză. Fondată în 1835, este și cea mai veche agenție de presă din lume. La momentul actual, este una dintre cele mai mari trei agenții de presă globale, cu 2400 de angajați, dintre care 1700 de jurnaliști, și cu prezență în 151 de țări, inclusiv România. Funcționând pe bază de abonament, AFP oferă conținut în șase limbi (franceză, engleză, spaniolă, germană, portugheză, arabă) și cuprinde toate tipurile de media: scrisă, video, audio, foto. Pe lângă conținutul media, AFP oferă și o platformă de verificare a faptelor raportate și a informațiilor (fact-checking), cu o echipă de 140 jurnaliști experți în combaterea dezinformării.

Federația Internațională a Jurnaliştilor (International Federation of Journalists, IFJ) este cea mai mare organizație globală de jurnaliști, reunind 187 sindicate și 600.000 de profesioniști în domeniu din peste 140 de țări. IFJ are ca scop principal susținerea sindicatelor în apărarea drepturilor jurnaliștilor, precum și promovarea libertății și integrității presei. Pentru sprijinul material al jurnaliștilor, IFJ dispune de un fond de siguranță (IFJ Safety Fund) care oferă ajutor financiar jurnaliștilor în situații tensionate sau periculoase. La nivel european, IFJ reprezintă sindicate din 44 de țări prin filiala sa regională, Federația Europeană a Jurnaliștilor (European Federation of Journalists, EFJ). Parte a IFJ și EFJ este și Federația Cultură și Mass-Media FAIR – MediaSind, ce cuprinde Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind (SRJ MediaSind). MediaSind reprezintă lucrătorii din mass-media, inclusiv jurnaliștii, din instituțiile publice de presă (AGERPRES, TVR, Radio România), având însă și o filială dedicată freelancerilor – jurnaliști ce lucrează pe cont propriu și nu sunt angajați de o redacție. Printre foștii beneficiari ai fondului de siguranță al IFJ se numără și angajați media din România.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) este autoritatea publică care se ocupă de reglementarea serviciilor media audiovizuale (TV, radio etc.). Componența, atribuțiile și funcționarea CNA sunt reglementate printr-o serie de acte normative, precum Legea Audiovizualului nr. 504/2002 (cu modificările ulterioare, cea mai recentă fiind în 2023) şi Codul de reglementare a conţinutului audiovizual (2011). CNA se află în subordinea Parlamentului, fiind coordonat de un consiliu de 11 membri numiți de Parlament la propunerea Guvernului, a Președintelui și a celor două camere parlamentare. Printre atribuțiile CNA se numără acordarea de licențe audiovizuale, asigurarea pluralismului peisajului media audiovizual din România, urmărirea respectării principiilor etice și de comportament ale posturilor și realizatorilor de media audiovizuală (în conformitate cu Codul de reglementare), sancționarea în cazul nerespectării acestor principii, urmărirea garantării protecției minorilor, transmiterea de recomandări, decizii sau instrucțiuni privind buna desfășurare și organizare a serviciilor media audiovizuale.

Societatea Română de Televiziune (sau Televiziunea Română, TVR) reprezintă serviciul public de televiziune din România, întemeiat prin Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. TVR se află sub controlul Parlamentului, fiind coordonată de un consiliu de 13 persoane desemnate de către membrii celor două camere parlamentare. Serviciul este finanțat prin fonduri de la bugetul de stat, stabilite anual prin legea bugetară.

Programele TVR sunt prezentate la nivel național prin cinci canale: TVR 1 (generalist, cu știri, programe culturale și sportive), TVR 2 (generalist, concentrat pe educație și tineri), TVR 3 (concentrat pe conținut produs regional și diaspora), TVR INFO (redeschis în iunie 2022, canal de știri), TVR CULTURAL (redeschis în decembrie 2022, cu programe culturale). Ele sunt completate la nivel internațional prin TVR Internațional - TVRi (pentru românii din diaspora) şi TVR Moldova (pentru românii din Republica Moldova). La nivel regional, conținutul este realizat în cinci studiouri teritoriale – TVR Cluj, TVR Craiova, TVR Iași, TVR Târgu Mureș și TVR Timișoara –, mare parte a emisiunilor realizate de acestea fiind transmise prin TVR 3.

Societatea Română de Radiodifuziune (Radio România, SRR) reprezintă serviciul public de radiodifuziune din România, întemeiat, alături de TVR, prin Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Asemenea TVR, SRR se află sub controlul Parlamentului și este coordonată de un consiliu de 13 persoane desemnate de către membrii celor două camere parlamentare. De asemenea, serviciul este finanțat prin fonduri de la bugetul de stat, stabilite anual prin legea bugetară.

Programele SRR sunt prezentate la nivel național prin cinci posturi: Radio România Actualităţi (emisiuni și programe de știri și de evenimente actuale, emisiuni de divertisment, sport și muzică), Radio România Cultural (programe exclusiv culturale), Radio România Muzical (emisiuni și concerte de muzică clasică), Radio România Antena Satelor (programe concentrate pe mediul rural), Radio 3Net (conținut multimedia, online, podcast, rețele de socializare). Acestea sunt completate la nivel local de posturi regionale pentru București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași, Reșița, Târgu Mureș, Timișoara, Brașov, precum și de trei posturi locale – Sighet, Arad, Antena Sibiului. La nivel internațional, asemenea TVR, SRR dispune de două posturi – Radio România Internaţional (pentru românii din diaspora) și Radio Chişinău (pentru românii din Republica Moldova). Pe lângă posturile propriu-zise, conținutul și emisiunile sunt obținute prin diverse structuri, precum Redacţia Minorităţi (emisiuni dedicate comunităților maghiară și germană), Redacţia Teatru (programe de teatru), Redacţia Format Muzical (emisiuni și evenimente muzicale), Agenţia de presă Rador (evenimente actuale), precum și prin intermediul corespondenților.

AGERPRES este agenția națională de presă a României, precum și cea mai veche agenție de presă din țară, înființată în 1889 sub forma Agenţiei Telegrafice a României (reorganizată și redenumită de-a lungul anilor, până la denumirea actuală). AGERPRES are rolul de a distribui informații pe subiecte de interes public, acestea fiind transmise atât în format tradițional (articole scrise), cât și în format multimedia (fotografii, video, documentare etc.), prin website-ul său și pe rețele de socializare. Felul în care AGERPRES își desfășoară activitatea este stabilit prin Legea nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES (cu consolidările ulterioare, cea mai recentă în iulie 2022). AGERPRES se află sub controlul Parlamentului și este coordonată de un director general propus de primul-ministru și numit prin vot parlamentar, alături de un consiliu director numit de directorul general în urma unui concurs.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este autoritatea publică principală activă în domeniul discriminării, ce are ca scop prevenirea, medierea, investigarea și sancționarea potențialelor fapte care încalcă principiul nediscriminării. CNCD își desfășoară activitatea pe baza a două acte normative principale: Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și Hotărârea Guvernului nr. 1194/2001 privind organizarea și funcţionarea CNCD. Conform acestora, instituția se află sub control parlamentar și este coordonată de un colegiu director alcătuit din nouă membri, numiți de cele două camere parlamentare. Faptele de discriminare pot fi sesizate de CNCD din oficiu sau pot fi semnalate Consiliului de către persoanele afectate, prin intermediul unei petiții. Procedura se aplică și potențialelor fapte de discriminare (comportament, discurs, etc.) din media.

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) este un ONG ce are ca scop promovarea libertății de exprimare, interesului public, diversității, gândirii critice, inovației și profesionalismului în domeniul media. Înființat în 1995, CJI desfășoară programe de training și educare pentru jurnaliști activi și pentru tineri interesați de profesie, precum și programe de creștere a nivelului de înțelegere media, inclusiv prin intermediul cadrelor didactice. De-a lungul anilor, peste 32.000 de profesioniști media și 50.000 de elevi au beneficiat de pe urma acestor programe. CJI desfășoară de asemenea cercetări privind starea jurnalismului și a educației media în România, publicând și ghiduri de bune practici pentru jurnaliști.

Freedom House România reprezintă filiala locală a organizației non-profit internaționale Freedom House, dedicată promovării „libertății, democrației și drepturilor omului”. Înființată în 1998, Freedom House România are ca scop implementarea de proiecte, programe și cercetări destinate democratizării țării. Printre acestea se numără și proiecte dedicate media, precum promovarea libertății și independenței presei românești, educarea și înțelegerea peisajului media, dar și profesionalizarea și specializarea jurnaliștilor. Dintre proiecte se remarcă PressHUB, rețea de 38 de publicații independente, ce are un rol dublu. Pe de o parte, este o platformă online prin intermediul căreia jurnaliștii pot publica articole fără presiuni sau cenzură. Pe de altă parte, este centru de resurse, desfășurând campanii și publicând resurse de training și specializare pentru jurnaliști, precum „Industrii «grele», ziariști profesioniști”, privind industriile cu impact ridicat asupra publicului.

ActiveWatch este un ONG dedicat libertății presei și libertății de exprimare, înființat ca o asociație de sine stătătoare în 2006. Acesta continuă activitatea Agenției de Monitorizare a Presei, departament de cercetare activ din 1994, aparținând Aşezământului Cultural Academia Caţavencu. Sub umbrela FreeEx, ActiveWatch desfășoară cercetări și publică articole și rapoarte pe teme diverse din zona libertății presei românești, precum cenzura asupra jurnaliștilor, etica jurnalistică, presiunile politice, etc. De asemenea, ActiveWatch derulează programe destinate publicului general cu scopul de a crește nivelul de înțelegere media, de a dezvolta abilitățile de gândire critică și de a combate discursul de instigare la ură pe rețele de socializare. Un exemplu: proiectul „Schimbă lumea cu o MEMĂ! Educație media pentru Cetățenie Activă”, desfășurat în parteneriat cu Mediawise Society.

Libertatea este un cotidian generalist național, deținut de trustul internațional Ringier și disponibil atât în format online, cât și în format print. Înființat în decembrie 1989, a fost primul ziar lansat după căderea regimului Ceaușescu. Din noiembrie 2001, Libertatea s-a relansat integral color, fiind primul ziar care a făcut acest lucru. Deși inițial lansat ca tabloid, Libertatea și-a schimbat treptat abordarea începând cu 2014, urmând ca în 2016 să fie clasificat de Consiliul Director al Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT) ca „Știri generale”, și nu „Tabloid”.

Adevărul este un cotidian generalist național, deținut de trustul român Adevărul Holding, disponibil în format print și online. Înființat ca publicație cotidiană în 1888 la București, a avut perioade de suspendare și reluare a activității în timpul Primului Război Mondial și în timpul perioadei comuniste. Pe lângă publicația propriu-zisă și versiunea sa online, Adevărul oferă din 2011 și publicația „Weekend Adevărul”, dedicată principalelor știri și subiecte ale săptămânii, precum și unor sugestii pentru petrecerea timpului liber în weekend.

România Liberă este un cotidian politic deținut de trustul românesc Medien Holding, disponibil în format tipărit și online. Înființat în 1877, România Liberă este cel mai vechi ziar din România. De-a lungul istoriei sale, publicația a trecut printr-o serie de remodelări și schimbări, cea mai recentă fiind în 2010: un nou logo, un format diferit al ziarului tipărit și o interfață online modernizată. România Liberă acoperă în principal evenimente de natură politică (prin investigații, actualitate, opinii, interviuri), însă din 2010 o atenție ridicată este dedicată sectorului cultural, al sănătății și al educației.

HotNews.ro este un website românesc de știri și analize deținut de compania MediaBit Software, disponibil exclusiv online. Înființat în 1999 sub denumirea „RevistaPresei.ro”, a fost redenumit „HotNews.ro” în 2005, după o restructurare a site-ului. Una din cele mai proeminente publicații de știri online românești actuale, HotNews.ro a fost prima redacție din România care a publicat 24/7 principalele știri ale zilei, dar și analize și materiale proprii despre subiectele de importanță ale momentului, cu o echipă constantă de zeci de jurnaliști.

G4Media este un website românesc de știri și analize, disponibil exclusiv online. Înființat ca publicație independentă în 2018 de jurnaliștii Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi, publică știri, dar și analize și editoriale proprii. G4Media este unul dintre cei doi parteneri români ai proiectului european ENTR, colaborând cu RFI România pentru dezvoltarea acestei rețele de creare de conținut active în diverse țări europene, ce are ca scop crearea de produse jurnalistice dedicate tinerilor, într-un format compatibil cu rețelele de socializare.

Decât o Revistă (DoR) a fost o publicație de media independentă, deținută de asociația non-profit Media DOR. Disponibilă online și în print, a fost înființată în 2009 cu scopul de a oferi un jurnalism alternativ cotidianelor existente, concentrat pe articole narative. Până la închiderea sa în 2022, a livrat articole și podcasturi, a adus evenimente pentru public, precum DoR Live, și a publicat 50 de ediții tipărite ale revistei DoR, pe bază de abonament, disponibile și digital.

„Romania de la Zer0” – Dela0.ro – este o publicație independentă disponibilă exclusiv online. Înființată în 2011 ca platformă de jurnalism alternativ care desfășoară investigații proprii asupra unor probleme sistemice existente în societatea românească, la momentul actual, este menținută de o echipă de șase persoane – „patru reporteri, un fotograf și un om de video”. Până în prezent, Dela0.ro a publicat peste 150 de reportaje și a desfășurat cinci proiecte speciale de amploare, precum podcastul „Judecata de Acum”.

Recorder este o publicație independentă de jurnalism alternativ, disponibilă exclusiv online. Înființată în 2017 de patru jurnaliști, sub forma unei platforme de videojurnalism, la momentul realizării cercetării (2023) cuprinde o echipă de 14 jurnaliști. Recorder desfășoară investigații proprii pe diverse teme de interes public și realizează reportaje video, dar și articole scrise, analize, interviuri și opinii.

Pagina de Media este un site creat de jurnalistul Petrișor Obae, cu conținut exclusiv online. Înființat în 2008 ca platformă dedicată diverselor forme de comunicare (presă, TV, radio) a știrilor și informațiilor cele mai importante din sfera media și a publicității, raportează și cifrele de audiență pentru televiziune și radio și realizează interviuri cu diverse personalități din domeniu.

Revista Zeppelin este o publicație de presă de nișă în domeniul culturii, pe subiectul arhitecturii românești, disponibilă în format print și online. Înființată în 2002, este publicată și redactată de o echipă de arhitecți. În varianta tipărită, apare în patru numere de 200 de pagini pe an, în limba română și în limba engleză, sub forma unei „bookazine” - o revistă-carte ce combină cele două stiluri. În varianta online, platforma „Zeppelin” publică articole și știri relevante în domeniul arhitecturii, o parte dintre ele fiind prezente și în varianta print.

Pro TV este un post de televiziune românesc deținut de compania media Pro TV SRL (parte a companiei internaționale Central European Media Enterprises), disponibil și online, înființat în 1995 și disponibil 24/7. Pro TV era cel mai vizionat canal TV românesc în octombrie 2023 (conform Asociației Române pentru Măsurarea Audiențelor ARMA), oferind diverse tipuri de conținut: emisiuni de știri, diverse produse de divertisment (filme, meciuri etc.), emisiuni TV originale precum „România, te iubesc!” sau „Vocea României” și seriale proprii, precum „La Bloc”.

Antena 1 este un post de televiziune deținut de compania românească Antena TV Group, disponibil și online. Înființat în 1993 în București și extins la nivel național în 1998, Antena 1 a fost al doilea cel mai vizionat canal TV românesc în octombrie 2023 (conform Asociației Române pentru Măsurarea Audiențelor ARMA). Oferă atât știri, cât și diverse programe de divertisment, printre care seriale originale precum „Povești de familie”.

România TV este un post de televiziune deținut de compania românească RTV Properties Management SRL, disponibil și online. Înființat în 2011, a fost al patrulea cel mai vizionat canal TV românesc în octombrie 2023 (conform Asociației Române pentru Măsurarea Audiențelor ARMA). România TV oferă atât știri, cât și o serie de emisiuni proprii, precum „Punctul culminant”.

Antena 3 CNN este un post de televiziune românesc, deținut de compania Antena 3 SA (parte a trustului românesc Intact Media Group), disponibil și în mediul online. Înființat în 2005, în 2022 a fost redenumit în Antena 3 CNN, în urma afilierii cu postul internațional de televiziune CNN International. Antena 3 CNN oferă atât știri, cât și o serie de emisiuni originale, concentrate în special pe domeniul politic, precum „Sinteza Zilei”.

Trinitas TV este un post de televiziune românesc, deținut de Patriarhia Română și disponibil și online. Înființat în 2007 cu scopul de a realiza conținut dedicat creștinilor ortodocși din România, Trinitas TV oferă transmisiuni live ale slujbelor bisericești săptămânale și de sărbătoare, precum și o serie de emisiuni pe teme religioase (principalele evenimente, dar și cultura și impactul social al Bisericii).

Prima TV este un post de televiziune românesc, deținut de compania românească Clever Group, disponibil și online. Înființat în 1997, este unul dintre posturile principale de divertisment românești, oferind un program divers, de la știri, la emisiuni pe diverse subiecte precum „Insider Politic” și „Cronica Cârcotașilor” sau emisiuni-concurs precum „Vrei să fii milionar?”.

Radio ZU este un post de radio românesc, deținut de trustul media românesc Intact Media Group, disponibil și în mediul online. Înființat în 2008, între lunile mai și august 2023 a fost al doilea cel mai ascultat post radio românesc, conform Studiului realizat de IMAS – Marketing şi Sondaje SA şi Mercury Research SRL. Radio ZU are frecvențe în 40 de orașe și oferă în principal transmisiuni muzicale, dar și știrile zilei.

Radio Guerilla este un post de radio românesc, deținut de Radio Guerilla SRL, disponibil și în mediul online. Înființat în 2004, cu frecvență în 17 orașe din România, Radio Guerilla oferă atât transmisiuni muzicale, cât și emisiuni pe diverse teme, precum „Binili Învinge”, alături de buletine de știri.

Pro FM este un post de radio românesc, deținut de trustul Digi (RCS & RDS) și disponibil și online. Înființat în 1993, în prezent are frecvențe în 32 de orașe din România. Pro FM oferă transmisiuni muzicale, dar și știri și o serie de emisiuni proprii, precum „What the Fun!”.

Digi FM este un post radio românesc, deținut de trustul Digi (RCS & RDS) și disponibil și online. Înființat în 2015, are frecvențe în 40 de orașe. Între mai și august 2023, a fost al cincilea cel mai ascultat post radio românesc (conform Studiului realizat de către IMAS – Marketing şi Sondaje SA şi Mercury Research SRL) și oferă știri, interviuri cu diverse personalități, dar și transmisiuni muzicale.

RFI România este un post de radio românesc, filială în România a postului francez Radio France Internationale (RFI), disponibil și online. Postul a fost înființat în 1992 și are frecvențe în șapte orașe românești. RFI România oferă programe atât în limba română (în principal), cât și în limba franceză, acoperind știri, dar și diverse alte subiecte sociale, economice, culturale, științifice și sportive. Alături de G4Media, RFI România contribuie la dezvoltarea ENTR, rețea de creare de conținut activă în diverse țări europene, printre care și România, cu scopul de a crea produse jurnalistice dedicate tinerilor într-un format compatibil cu rețelele de socializare existente.

Bihoreanul este un cotidian generalist local, dedicat județului Bihor, deținut de Bihor Media SRL și disponibil în format print și online. Înființat în 2000 sub forma unui ziar săptămânal, ulterior s-a dezvoltat și în mediul online, publicând principalele știri relevante pentru județ, alături de analize și materiale proprii despre subiecte de importanță locală și regională.

Iașul Nostru este o publicație de media independentă locală, dedicată orașului Iași și disponibilă exclusiv online. Înființat în 2021 sub forma unui newsletter săptămânal, el este transmis în fiecare vineri și cuprinde principalele știri și subiecte relevante pentru Iași în săptămâna respectivă. De asemenea, cuprinde un reportaj lunar despre „oamenii și locurile care fac Iașul mai bun

Info Sud-Est este o publicație de media locală dedicată județelor Constanța și Tulcea, disponibilă exclusiv online. A fost înființată în 2012 sub forma unui ziar print și online, însă ulterior s-a renunțat la varianta tipărită. Cu articole, analize și investigații proprii despre subiecte de interes pentru cele două județe, echipa redacțională se implică și în campanii de presă ce privesc patrimoniul cultural, creând în 2022 și Heritage Constanța, „prima arhivă digitală a monumentelor istorice din județ”.

Átlátszó Erdély este o publicație de media independentă locală, dedicată comunității maghiare din Transilvania și publicată de Asociaţia „Atlatszo Erdely Egyesulet”. Înființată în 2015 și disponibilă online, în limba maghiară, română și engleză, publică articole și investigații proprii pe subiecte de interes pentru comunitatea maghiară din Transilvania.

Televiziunea locală se referă la posturile TV disponibile doar în anumite orașe, regiuni sau județe din România, care oferă, în principal, conținut de interes local. Pe de o parte, aceasta cuprinde canalele locale ale unor posturi TV naționale, printre care Antena 3 sau TVR. Pe de altă parte, aceasta include posturi exclusiv locale, disponibile fie doar într-un județ (spre exemplu, Gorj TV, dedicat județului Gorj), fie într-o regiune mai mare a României (spre exemplu, Infinit TV, disponibil în cele șase județe din regiunea de nord-est a țării). Majoritatea acestor posturi dispun și de website-uri, accesibile oricui.

Radioul local se referă la canalele radio cu frecvență doar în anumite orașe, regiuni sau județe din România, care oferă, în principal, conținut de interes local. Vorbim atât despre posturi regionale cu frecvență în multiple orașe din aceeași regiune (spre exemplu, rețeaua Radio România Regional sau Radio Transilvania), cât și stații de radio locale cu frecvență în anumite orașe specifice, în număr mai redus (spre exemplu, Super FM, cu frecvență în Brașov, sau Dance FM, cu frecvență în București, Cluj și Târgu Mureș). Asemenea posturilor TV locale, o mare parte dintre canalele radio locale dispun de website propriu, accesibil oricui.

Radio Transilvania este un post de radio românesc regional, dedicat regiunii Transilvania, disponibil și online. Înființat în 1995, are frecvențe în 13 orașe din Transilvania și oferă atât transmisiuni muzicale relevante pentru regiune, cât și o serie de emisiuni originale locale dedicate fiecărui oraș în care are frecvență, incluzând principalele informații relevante pentru acel oraș (spre exemplu, „Made in Cluj”).

Panorama.ro este o plaformă de jurnalism multimedia, creată de jurnaliști și disponibilă exclusiv online. Înființată în 2021, este prezentă atât prin website-ul propriu, cât și pe Facebook, Instagram și LinkedIn, concentrându-se pe subiecte socio-economice sau politico-financiare și oferind analize, articole și reportaje pe aceste teme, într-un format multimedia (infografice, povești interactive etc.).

Mediul academic, prin intermediul programelor de licență sau de master în cadrul unor facultăți și specializări de profil, contribuie la formarea tinerilor interesați de practica jurnalistică în România. La momentul actual, în România, formarea în domeniul jurnalismului se realizează la nivel universitar fie prin facultăți de Jurnalism și/sau Științele Comunicării prezente în cadrul universităților din diverse orașe mari ale țării, fie prin specializări de „Jurnalism” în cadrul altor facultăți, precum cele de Litere sau de Științe Politice. Printre facultățile dedicate acestei discipline se numără Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea din București), departamentul de Jurnalism și Media Digitală în cadrul Facultății de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca) sau departamentul de Românistică, Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Facultății de Litere (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași).

Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului este un centru de cercetare dedicat studierii jurnalismului la nivel global și stimulării de dezbateri pe teme relevante pentru acesta, cu scopul de a promova un jurnalism independent și sustenabil în viitor. Înființat în 2006, în cadrul Universității Oxford (Marea Britanie), desfășoară diverse programe de formare a profesioniștilor din domeniu, precum programul de „Journalist Fellowship” (Bursă de Jurnalist). Institutul este un actor important și în domeniul cercetării. Una dintre contribuțiile sale cele mai importante este Digital News Report (Raport dedicat Știrilor Digitale), ce apare anual încă din 2012 și are ca scop cercetarea comportamentului de consum de știri și presă în mediul digital, la nivel global. Cel mai recent raport a apărut în 2023, iar România se numără printre cele 46 de țări care beneficiază de o analiză de țară dedicată.

Dezvoltarea mediului digital a adus cu ea și dezvoltarea unui nou format de reportaj: bloguri, vloguri sau podcasturi tematice prin care sunt transmise știri sau diverse subiecte de interes. Acestea se dezvoltă pe platforme independente (website-uri proprii sau platforme dedicate), pe rețele de socializare sau pe ambele, fiind prezente și în mediul online românesc. Un astfel de exemplu este platforma antreprenorului Cristian China-Birta (cunoscut și sub numele „Chinezu”, brandul său de debut), dezvoltată printr-un website, printr-un podcast propriu și prin prezență pe diverse rețele de socializare (precum Facebook, Instagram sau X, fostul Twitter). Acesta realizează materiale media (audio, scrise) pe diverse subiecte, abordând subiecte culturale sau de sănătate mintală.

Un rol important pentru presa print îl joacă magazinele de distribuție media, dedicate exclusiv comercializării revistelor și ziarelor publicate în România. Acestea continuă să fie prezente în diverse orașe din țară sub forma unor magazine propriu-zise ce fac parte din rețele mai largi deținute de companii de retail (precum magazinele Inmedio, deținute de Lagardere Travel Retail România), sau sub forma unor chioșcuri, deținute de firme (spre exemplu, Laza Trading) sau chiar persoane individuale.

Trusturile media sunt companiile care dețin publicații și produse media, de la presa print și scrisă, la TV și radio. Acestea pot fi atât companii internaționale ce investesc în presa românească, cât și companii românești deținute de oameni de afaceri locali – cele din urmă fiind din ce în ce mai răspândite în ultimii ani. Printre cele mai proeminente trusturi media active în România la momentul actual se numără Pro TV SRL (companie românească, parte a Central European Media Enterprise, care deține canale TV, printre care rețeaua Pro TV și Acasă TV), Adevărul Holding (companie românească, care deține diverse publicații scrise și print, precum Adevărul, Dilema Veche sau Click!), Antena TV Group (companie românească ce deține o serie de canale TV, printre care Antena 1 și Happy Channel) și Ringier (grup media elvețian care deține canale TV și publicații scrise, printre care Libertatea și Gazeta Sporturilor).