O școală sigură și bine administrată ar trebui să fie o școală în care elevii învață abilitățile de care au nevoie în viață, în care merg cu plăcere, se simt în siguranță și în care predomină o stare generală de bine ce stimulează curiozitatea și dorința de dezvoltare. Un climat benefic pentru succesul școlar cuprinde atât o infrastructură sigură și adecvată, cât și o atmosferă prielnică ce încurajează procesul educațional.
Prezentul raport urmărește identificarea problemelor care împiedică multe dintre școlile românești să fie medii adecvate pentru învățare și dezvoltare, consecința cea mai gravă fiind de cele mai multe ori abandonul școlar. Scopul final este găsirea de soluții digitale care ar putea adresa o parte din probleme acolo unde acestea sunt oportune.
România avea în anul școlar 2021-2022 un număr de 6.099 unități de învățământ preuniversitar (de masă și special, incluzând grădinițe, școli și licee) cu personalitate juridică și 10.712 de structuri arondate, în care învățau aproximativ 2.9 milioane de elevi, conform datelor oferite de Ministerul Educației. În contextul acestei cercetări, au fost explorate doar problemele cu care se confruntă școlile și liceele. Deși conducerea școlii este considerată pionul principal, o serie de actori externi școlii pot avea un aport la felul în care aceasta funcționează.
Pornind de la autorități, până la personalul auxiliar al școlii, fiecare dintre acești actori are un rol important în menținerea unui climat adecvat care promovează starea de bine. Cu toate acestea, calitatea proceselor educaționale, cât și gradul de siguranță pe care îl are școala, nu sunt complet sub controlul unității de învățământ, ci depind și de implicarea autorităților locale. De cele mai multe ori, acestea au responsabilitatea în lor gestionarea bugetelor necesare administrării unităților de învățământ, cât și gestionarea bazei materiale. Mai mult decât autoritățile și comunitatea extinsă joacă un rol foarte important în dezvoltarea unei școli, fiind un factor în sprijinirea implementării strategiilor de dezvoltare instituțională. În cadrul studiului au fost identificate 38 de probleme după mai mult de 400 de ore de cercetare și realizarea a 11 interviuri cu directori de școală, inspectori, profesori, experți în educație și actori din societatea civilă.
DEZVOLTAREA ORAȘELOR ȘI TEHNOLOGIA DIGITALĂ
În ultimul deceniu s-a vorbit destul de mult despre orașul inteligent (smart city). Acesta utilizează tehnologia și soluțiile bazate pe date pentru a îmbunătăți eficiența, calitatea vieții și durabilitatea orașelor. Într-un oraș inteligent, diferitele aspecte ale vieții urbane sunt conectate și gestionate în mod integrat, folosind tehnologii precum Internet of Things (IoT), analiza datelor și inteligența artificială. Exemple de inițiative într-un oraș inteligent includ implementarea de senzori pentru monitorizarea calității aerului, dezvoltarea sistemelor de transport inteligente pentru a optimiza fluxurile de trafic, utilizarea iluminatului stradal eficient pentru a economisi energie.
Utilizarea tehnologiei avansate este binevenită în abordarea provocărilor diverse cu care orașele se confruntă. Totodată, există un nivel mai general în care tehnologia este necesară pentru a dezvolta orașe prietenoase. Acesta se referă la digitalizarea proceselor de administrare și guvernare, care pot spori procesele de participare și dialogul între cetățeni și autorități, pot crește calitatea și accesibilitatea serviciilor publice.
Una din criticile aduse abordării de tip smart city este că se concentrează prea mult pe implementarea tehnologiei avansate și mai puțin pe rezolvarea problemelor reale ale orașului. Implementarea de senzori și infrastructuri inteligente poate fi impresionantă, dar dacă acestea nu abordează în mod adecvat problemele urgente atunci inițiativa poate fi considerată superficială. Un alt aspect criticat este lipsa unei abordări integrate și a standardelor comune în dezvoltarea orașelor inteligente. Adesea, soluțiile inteligente sunt dezvoltate independent și nu există o interconectivitate și interoperabilitate eficientă între diferitele sisteme și infrastructuri dintr-un oraș.
Transformarea digitală este un concept mai larg pe care îl favorizăm atunci când vine vorba de adresarea problemelor presante ale unui oraș. Aceasta implica utilizarea tehnologiei și digitalizarea proceselor și serviciilor existente în oraș, sprijinirea prin infrastructură digitală a serviciilor care ar trebui să existe și nu există încă, dar și oferirea unor instrumente prin care grupurile interesate de oraș si cetățenii pot participa. Ca organizație de tehnologie civică, credem că tehnologia trebuie să plece de la nevoile reale ale orașului. Iar pentru a ajunge la acestea, fiecare oraș trebuie înțeles în specificitatea sa, cu resurse, potențialul și aspirațiile locuitorilor săi. Sperăm ca instrumentele pe care le propunem să ofere câteva resurse utile orașelor în acest proces.