Education for Romania / Digitalizarea justiției

Dezvoltarea strategică a sistemului judiciar este lentă

Asemenea oricărui sistem național, sistemul juridic are nevoie de o serie de principii după care ar trebui să se ghideze dezvoltarea și reformarea sa. Astfel, în acest capitol sunt  descrise principalele probleme ale dezvoltării sistemului, cât  și contextul acestora .

Comisia Europeană a monitorizat constant progresul României cu privire la  îndeplinirea criteriilor de aderare, încă de la momentul depunerii cererii de aderare la UE din 1995. Rezultatele monitorizărilor au evidențiat deficiențele sistemului judiciar și corupția prezentă la momentul respectiv. Deși au fost înregistrate progrese, inclusiv adoptarea unor legi anticorupție, reforma a fost încetinită din cauza lipsei resurselor materiale. Astfel, în anul 2003 a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1052/2003, „Strategia de reformă a sistemului judiciar pentru 2005-2007”. Cu toate acestea, începând din anul 2008 până în 2015, adică timp de aproximativ șapte  ani, nu a mai fost elaborat niciun document de politică publică care să indice direcțiile de dezvoltare pentru sistemul juridic (Secretariatul General al Guvernului, 2022). Pentru perioada 2015-2020, a fost elaborată atât o Strategie de Dezvoltare a Sistemului Judiciar, cât și un plan de acțiune pentru implementarea acesteia.

Cu toate acestea, conform singurului Raport de Monitorizare disponibil online, publicat pe 31 ianuarie 2018, s-au înregistrat întârzieri în implementarea măsurilor și atingerea indicatorilor stabiliți. Aceste întârzieri au fost cauzate de lipsa aplicării unui mecanism de monitorizare a planului de acțiune, de faptul că entitățile responsabile de anumite măsuri erau desemnate incorect și nu mai aveau atribuțiile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor și în plus, realizarea unor obiective din strategie depindea de factori externi sistemului judiciar, care nu puteau fi influențați.

Implementarea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022-2025 (SDSJ), asemenea celei anterioare (2015-2020) a  întâlnit  obstacole care au împiedicat atingerea anumitor obiective, aceste obstacole fiind în mare parte de natură legislativă. Parte dintre ele au fost factori externi ce nu au putut fi anticipați la momentul elaborării SDSJ, conform Raportului de Monitorizare din 2023. Printre acești factori se află:

• Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2023 care prevede suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante în 2023;

• Ordonanța de urgență nr. 80/2022 care a suspendat ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice în perioada cuprinsă între data de 1 iulie 2022 şi 31 decembrie 2022;

• modificările legislative aduse prin adoptarea Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.  

Astfel, din totalul celor 254 de indicatori planificați pentru 2023, 29,53% au fost realizați, 22,44% se aflau în diferite grade de realizare, iar 48,03% aveau un grad de realizare de 0%. (Ministerul Justiției, 2023)

Întârzierile în realizarea unora dintre indicatorii inițiali au generat și întârzieri și în atingerea țintelor subsecvente. 

Inițiativele de tip bottom-up (care pornesc de la baza sistemului) adesea se confruntă cu dificultăți în a ajunge la nivelurile superioare din cauza mai multor factori precum lipsa unor mecanisme clare de comunicare a acestor inițiative între nivelurile ierarhice, dar și lipsa de resurse necesare pentru transformarea inițiativelor în proiecte. Această concluzie derivă din interviurile cu procurori și judecători, care au exprimat frustrarea față de lipsa unei comunicări eficiente și a unei implicări adecvate a nivelurilor inferioare în procesul decizional. Deși  Raportul privind starea justiției 2023, arată o serie de vulnerabilități (probleme) identificate de magistrați - precum lipsa personalului necesar, subfinanțarea sistemului, lipsa unor condiții adecvate de lucru etc. - măsurile de remediere propuse nu sunt, conform interviurilor avute în această etapă de cercetare, transformate în planuri concrete. 

Este esențial de luat în calcul faptul că sistemul juridic implică o varietate de profesioniști și experți, iar luarea deciziilor ar trebui să fie un proces inclusiv și colaborativ, care să valorizeze și să integreze perspectivele tuturor părților implicate. Neglijarea opiniilor și contribuțiilor celor de la baza sistemului poate duce la implementarea unor inițiative neadecvate sau ineficiente, care nu rezolvă cu adevărat problemele reale întâmpinate în practică.