Uniunea Europeană are un rol important în sprijinirea statelor membre când vine vorba de dezvoltarea unui sistem educațional de calitate, integrat la nivel european. Un Spațiu european al educației este în curs de a fi dezvoltat, incluzând o serie de inițiative și propuneri relevante și pentru învățământul superior în România: spre exemplu, programul Erasmus+ de mobilități externe atât pentru studenți cât și pentru cadre didactice, dezvoltare unei rețele de universități europene pentru o cooperare crescută între acestea și crearea unui card de student european pentru a ușura mobilitatea între universități din țări diferite. Idea unui Spațiu european al educației a fost introdusă în 2017, și este în curs de dezvoltare, anul de finalizare proiectat fiind 2025.

Când vine vorba de învățământul superior în mod specific, cel mai important program UE este procesul Bologna, inițiat în 1999 cu participarea a 29 de țări, printre care și România. Procesul are ca scop convergența standardelor de calitate pentru instituțiile de învățământ superior și a inclus o serie de reforme educaționale pe care România a trebuit să le implementeze. Procesul Bologna a culminat în crearea Spațiului European al Învățământului Superior în 2010, cu 49 de țări membre.

UNESCO este o agenție a Națiunilor Unite, ce are competențe în sectorul educațional, printre care și cel al învățământului superior. UNESCO are ca principal scop sprijinirea țărilor în creșterea nivelului de acces al educației universitare pentru cetățenii lor, concentrându-se în special pe țări în curs de dezvoltare. Convenția Globală pentru Recunoașterea Calificărilor privind Învățământul Superior reprezintă documentul principal ce stă la baza activității UNESCO în mediul universitar. Convenția a fost introdusă în 2019 și este la momentul actual adoptată în 30 de state, printre care și România (din 2021). Convenția stabilește o serie de principii privind dobândirea și recunoașterea calificărilor universitare (diplome, certificate, premii), menite să ușureze mobilitatea studenților și urmarea unor studii în străinătate. Convenția globală este completată și de una regională, Convenția pentru Recunoașterea Calificărilor privind Învățământul Superior în Regiunea Europeană, adoptată încă din 1997, și având la momentul actual 56 state semnatare. Ambele au scopul de a asigura că studenții ce își finalizează studiile într-una dintre țările semnatare au posibilitatea de a avea calificarea evaluată și recunoscută și în altă țară semnatară.

Le nivel de cercetare, UNESCO desfășoară și proiectul UNITWIN/UNESCO Chairs, ce reunește experți din mediul academic universitar pentru a forma echipe de cercetare pe teme relevante pentru societățile actuale. De-a lungul anilor, 7 instituții academice românești au luat parte în cadrul acestui proiect și au găzduit catedra UNESCO pe diverse teme, dintre care cea mai recentă este Catedra de Dezvoltare Sustenabilă și Schimbări Climatice în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

EURASHE este o asociație internațională de universități și instituții de învățământ superior, fondată în 1990, cu scopul de a promova un învățământ superior aplicat la nivel național și european, precum și cooperare și dezvoltarea nivelului de internaționalizare printre țările membre. EURASHE facilitează interacțiunea dintre membrii săi, dar îi și reprezintă în cadrul instituțiilor europene, având peste 70 de membrii ce reunesc peste 560 de universități. Din România, 4 universități sunt membre cu drept deplin, mai precis Universitatea Politehnica din București, Universitatea „Petre Andrei” din Iași, Universitatea Ovidius din Constanța și Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București. Pe lângă rolul representativ, EURASHE desfășoară analize și documente strategice pe teme relevante pentru mediul universitar și organizează o serie de evenimente (conferințe, seminarii) ce au ca scop socializarea dintre membrii săi.

ESU este o organizație umbrelă, fondată în 1982, ce reunește 45 organizații naționale de studenți, din 40 de țări - printre acestea, se numără și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). ESU are scopul de a facilita schimbul de bune practici și expertiză între studenții membrii ai acestor organizații, prin sesiuni de antrenament, seminarii sau conferințe pe subiecte relevante pentru învățământul superior. Pentru oferirea acestor antrenamente, ESU dispune de un grup de foști sau actuali studenți membrii ai unor organizații studențești, experți în domeniul lor. ESU de asemenea are o serie de publicații, dedicate atât studenților (materiale informative, educative), cât și actorilor politici și academici.

EUA este o organizație reprezentativă a universităților și consiliilor naționale ale rectorilor din 49 țări europene, creată în 2001. 28 de universități românești și o rețea de universități fac parte din EUA, dintre care 5 sunt membrii asociați, 23 membrii întregi și o rețea afiliată. EUA organizează programe de antrenare ale persoanelor implicat în mediul academic, în special cei ce fac parte din structurile de conducere ale universităților. În plus, EUA desfășoară proiecte și cercetări pe diverse teme importante pentru mediul universitar, printre care autonomia universitară, procesul Bologna, tranziția digitală sau egalitate și incluziune.

EUA oferă de asemenea trei tipuri de servicii de sprijin - Consiliul pentru educație doctorală (EUA-CDE) și Soluții EUA (EUA Solutions) - cu scopul de a dezvolta diverse sugestii, principii și recomandări menite să crească nivelul de vizibilitate al studiilor doctorale, dar și buna lor funcționare de-a lungul anilor, în conformitate cu standardele existente. EUA Solutions ia forma unor servicii de consultanță sau de cerere de expertiză și sprijin individual, la care universitățile pot apela.

IAU este o asociație internațională de instituții și organizații dedicate învățământului superior (cu precădere universități) creată în 1950, la ințiativa UNESCO. IAU are aproape 600 instituții membre, ce provin din peste 130 de țări - 9 dintre aceste instituții provin din România, mai precis Universitate Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Maritimă din Constanța, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București, Universitatea Politehnică din București, Universitatea Petre Andrei din Iași, Universitatea Spiru Haret din București, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București și Universitatea de Vest din Timișoara. IAU are un rol reprezentativ pentru organizațiile sale membre, în special când vine vorba de influența și opinia lor în cadrul UNESCO. Asemenea celorlalte asociații universitare, IAU oferă expertiză și antrenament pentru persoanele implicate în funcții de conducere în mediul academic, promovează internaționalizarea și cooperarea între membrii săi și desfășoară diverse cercetări în domeniu.

ENQA este o asociația a agențiilor de asigurare a calității învățământului superior existente la nivel național, creată în 2000 cu scopul de a promova cooperarea la nivel european când vine vorba de calitatea universitară. ENQA are 60 de agenții membre, și 41 agenții afiliate din peste 50 de țări, printre care și Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS).

ENQA are ca scop reprezentarea intereselor agențiilor de asigurare a calității la nivel internațional, sprijinirea lor în desfășurarea activității la nivel național și avansarea continuă a domeniului asigurării calității. ENQA organizează diferite evenimente, conferințe, programe de dezvoltare de aptitudini necesare în mediul universitar, dar și grupuri de lucru pentru cercetarea pe teme de interes (spre exemplu, integritatea academică, calitatea cercetării, calitatea în educația online, etc.). De asemenea, ENQA poate desfășura inspecții și evalua agenții la cererea lor, contra cost.

Ministerul Educației este autoritatea centrală specializată care se ocupă de domeniul educației în România, atât cea preuniversitară, cât și cea universitară. Instituțiile de învățământ superior de stat se află în coordonarea Ministerului Educației, alături de o serie de structuri relevante pentru mediul universitar, printre care UEFISCDI.

În domeniul învățământului superior, Legea 199/2023 a Învățământului Superior a fost recent adoptată și este în curs de implementare, elaborarea și inițierea actelor normative relevante ei fiind una dintre responsabilitățile Ministerului Educației. Alte atribuții când vine vorba de mediul universitar românesc includ: propunerea de politici publice și strategii naționale pe temă, monitorizarea și sancționarea în caz de abateri de la regulamentele existente, elaborarea actelor necesare pentru înființarea unor programe de studii (în colaborare cu ARACIS), gestionarea RMUR (Registrul Matricol Unic) și RUNIDAS (Registrul unic național integrat al diplomelor și actelor de studii), stabilirea de proceduri și metodologii necesare pentru diferite activități desfășurate în mediul universitar (spre exemplu, echivalarea diplomelor, recunoașterea funcțiilor didactice și a certificatelor etc.), colectarea de date referitoare la evoluția învățământului superior în România (conectarea cu piața muncii, inserția pe piața muncii, etc.), precum și acordarea de burse pentru studii în străinătate sau studenți internaționali.

Printre cele mai importante funcții ale Ministerului Educației se numără și elaborarea bugetului oferit învățământului superior, împărțit în trei tipuri: finanțare de bază (calculată pe număr de studenți, dedicată cheltuielilor de personal, materiale, de proiecte și programe de studii), suplimentară (un fond adițional ce reprezintă minim 33% din suma alocată ca finanțare de bază, pentru cheltuieli adiționale) și complementară (fonduri adițional, pentru investiții, proiecte de cercetare științifică, subvenții cazare/masă). În plus, există și fonduri pentru dezvoltarea instituțională, menite specific pentru diverse acțiuni de dezvoltare a universităților, spre exemplu renovarea infrastructurii existente.

În plus, Planul Strategic instituțional pentru 2024-2027 menționează o serie de angajamente ale Ministerului Educației în ceea ce privește învățământul universitar, printre care Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar, Programul Național „Școala din spital” și „programe ce vizează servicii și activități privind consilierea și orientarea carierei pe tot parcursul vieții”. Ca măsuri dedicate studenților, strategia menționează creșterea fondului de burse, a subvențiilor de cazare și masă, dezvoltarea și renovarea de spații de învățământ, cazare și recreere, dar și creșterea competențelor digitale printre studenți. Pentru a sprijini tranziția de la preuniversitar la universitar există și Proiectul ROSE, dedicat învățământului secundar, dar ce include granturi dedicate universităților pentru organizarea de programe de vară pentru elevii de liceu. Tot Planul Strategic propune și măsuri ce au țintă programele de studiu și cercetarea (precum o finanțare mai bogată), asigurarea și actualizarea calității la nivel universitar, dar și internaționalizarea mediului universitar.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) este autoritatea centrală specializată care se ocupă de domeniul cercetării științifice, dezvoltării experimentale și tehnologice și digitalizării în România. MCID are rolul de a elabora și implementa Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă și de a susține instituțiile de cercetare prin dezvoltarea de proiecte, activități, studii și analize relevante. De asemenea, MCID se ocupă de alocarea fondurilor aferente cercetării sau dezvoltării, dar și de elaborarea, implementarea și coordonarea strategiei de digitalizare.

Dat fiind funcția de cercetare a universităților, MCID este important și pentru învățământul superior, menționat și în cadrul Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027. În cadrul strategiei, este încurajată interacțiunea în creștere dintre mediul academic și cel non-academic, respectiv cel național și cel internațional. Printre acțiunile menționate, o serie sunt conectate direct sau indirect cu mediul universitar, printre care: granturi dedicate tinerilor cercetători, creșterea implicării doctoranzilor, sprijinirea doctoranzilor, creșterea nivelului de acces la știința deschisă sau investirea în infrastructura de cercetare. Direcțiile generale setate în Strategie, sunt concretizate ulterior în Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022-2027, ce propune o serie de programe și subprograme menite să adreseze acțiunile menționate în Strategie. Un exemplu este Programul Resurse umane, concentrat pe cercetători, cu o serie de burse și proiecte asociate, precum și subprograme dedicate mobilităților și sprijinului.

Desfășurarea activității Ministerului Educației când vine vorba de învățământul superior este sprijinită și de o serie de Consilii Consultative, create pe categorii de activități specifice și având ca membrii persoane cu expertiză în domeniu. Aceste Consilii au rol consultativ și de sprijin și se află în subordinea Ministerului Educației. La momentul actual, există cinci astfel de Consilii, mai precis: Consiliul de Etică a Managementului Universitar (CEMU), Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS), Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) și Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare (CNBU). În plus, Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) este menționat și drept Consiliu al Ministerului Educației, deși se află în subordinea MCID.

ARACIS este principalul organ responsabil pentru asigurarea calității în învățământul superior românesc. ARACIS este membră în Asociația Europeană pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ENQA) și înscrisă în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR). ARACIS are rolul de a asigura evaluarea externă a calității educației universitare, de a atesta sau sancționa în caz de nevoie instituțiile de învățământ evaluate, dar și de a autoriza sau nu crearea unor programe de studii sau instituții educaționale. Această evaluare se desfășoară pe baza unor metodologii și standarde naționale, stabilite de către ARACIS, și explicate în mai mare detaliu în secțiunea introductivă a acestui raport.

UEFISCDI este o instituție publică, aflată în subordinea Ministerului Educației, ce funcționează ca o agenție de finanțare a cercetării. UEFISCDI coordonează programe stabilite în Planul Național de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (proiecte de cercetare, burse), desfășoară studii și analize ale mediului universitar și organizează competiții pentru finanțarea unor proiecte de cercetare. UEFISCDI are și un rol de sprijin administrativ și logistic al Consiliilor Administrative ale învățământului superior.

UEFISCDI este implicat în dezvoltarea unei serii de proiecte relevante pentru mediul universitar, printre care o platformă ce ușurează procesul de urmărire a inserției pe piața muncii a absolvenților după finalizarea studiilor, o platformă digitală de aplicare la burse oferite studenților internaționali (ca parte a platformei Study in Romania). UEFISCDI se ocupă și de implementarea European Digital Education Hub, o platformă ce sprijină schimbul de experiențe între țări europene pe tema educației digitale.

ANPCDEFP este o instituție publică ce are rolul de a gestiona programul european de mobilități Erasmus+ în România și de a oferi sprijin celor care vor să beneficieze de acest program. Serviciile de informare și de sprijin iau formă prin serviciul Eurodesk - ce include informații relevante pentru tineri și răspunde la întrebări specifice - și rețeaua Eurydice - ce explică felul în care sistemul educațional este organizat (și Eurodesk și Eurydice sunt proiecte europene, dar implementarea lor locală este supravegheată de către ANPCDEFP). ANPCDEFP este implicat și într-o serie de proiecte, mai precis Europe goes local (alături de 25 alte țări, dedicat tinerilor), Strategic partnership on inclusion (alături de 15 alte agenții dedicate programelor Erasmus+), EuroPeers (o rețea de tineri care au participat în programe Erasmus+) și Digital Youth Work (concentrat pe transformarea digitală).

CNR este un organism național cu rol consultativ, ce are ca scop reprezentarea intereselor universităților românești și sprijinirea Ministerului Educației când vine vorba de dezvoltarea de strategii și politici publice dedicate învățământului universitar. CNR are ca membrii rectorii universităților românești, ce se reunesc pentru a lua poziții comune pe diverse subiecte relevante pentru mediul universitar. În practică, există însă informații publice limitate despre activitatea CNR, iar website-ul propriu nu este unul funcțional.

ANC este o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Educației, ce are ca scop asigurarea cadrului necesar pentru a facilita formarea profesională continuă și dezvoltarea de calificări necesare pentru a da o formă tangibilă acestui proces. ANC are ca responsabilități elaborarea, monitorizarea și evaluarea aplicării Registrului naţional al calificărilor (RNC), și asigură corespondența sa cu cadrele de calificări ce există la nivel european, dar și cu cerințele de pe piața muncii. De asemenea, ANC realizează standardele ocupaționale/de calificare. ANC are și rolul de punct de contact la nivel național pentru Cadrul european al calificărilor și sistemele Europass și ESCO.

Asociația Ad Astra este o organizație nonguvernamentală dedicată cercetării românești, cu scopul de a o sprijini, promova și încuraja interacțiunea în cadrul ei. Asociația Ad Astra are la momentul actual 56 de membrii, înscrierea în asociație fiind deschisă oricărui cercetător român care satisface anumite criterii minimale și care este dispus să plătească o cotizație anuală de 20 de dolari. Asociația oferă și o serie de premii pentru excelență în cercetare, cea mai recentă ediție fiind în 2022. Asociația oferă o listă a cercetătorilor români, pe care sunt înscriși 3908 de cercetători. În plus, Asociația Ad Astra oferă comunicate și poziții comune pe o serie de teme de interes.

ANOSR este o federație studențească, ce reunește 125 organizații studențești din 31 de universități, ce provin din 19 centre universitare. ANOSR are ca scop reprezentarea și promovarea intereselor studenților, prin oferirea unei voci comune și unui cadru de comunicare și interacțiune pentru aceștia. ANOSR desfășoară o serie de proiecte menite să sprijine studenții, printre care Student Dojo (sesiuni de formare în domeniul reprezentării studențești), programul We are Next (sesiuni de formare pentru membrii ANOSR în diverse domenii) sau universități de vară dedicate elevilor pentru a promova studiile universitare. Anual, ANOSR organizează și Gala Profesorului Bologna (premierea profesorilor) și Forumul Organizațiilor Studențești din România. În plus, ANOSR întocmește o serie de rapoarte (cel mai important fiind Raportul Național privind respectarea prevederilor Codului Drepturilor și Obligațiilor Studentului), poziții și propuneri legislative pe teme relevante.

USR este o federație studențească ce reunește 118 organizații studențești din 16 centre universitare, cu scopul de a sprijini studenții și asigura respectarea drepturilor studențești. USR desfășoară o serie de proiecte, printre care Congresul Studenților din România (o întâlnire între studenți pentru a discuta probleme comune), USR Summer Camp (școli de vară dedicate studenților), Academia de Training pentru Elevi (program de pregătire pentru elevi), Festivalul UniFEST (un festival studențesc desfășurat anual, reunind activități culturale și educaționale) și diverse programe de dezvoltare de aptitudini (InTrain, Școala de Leadership, Academia de training). USR organizează anual și Gala Studenților din România, cu scopul de a premia studenți cu realizări deosebite.

Asociația Excelsior pentru Excelență în Educație este o organizație nonguvernamentală, înființată în 2011, ce are ca scop susținerea unei educații ce formează tineri antreprenori (printre care și studenți). Pentru aceasta, Asociația Excelsior desfășoară o serie de proiecte și activități dedicate tinerilor, precum programul SMART și proiectul SUCCES - dedicate studenților, pentru implicarea lor în cadrul unor start-up-uri regionale și în cursuri de dezvoltare a aptitudinilor antreprenoriale.

Centrul pentru Politici Educaționale este o organizație nonguvernamentală înființată în 2014, dedicată domeniului educației. CPE are ca scop dezvoltarea și evaluarea politicilor publice relevante pentru acest domeniu, prin oferirea de expertiză pe temă, desfășurarea de cercetări și studii proprii, organizarea de evenimente informative (seminarii, conferințe), dar și instruirea persoanelor ce doresc să se implice în dezvoltarea de politici educaționale. CPE reprezintă un spațiu de dezbatere publică și de interacțiune între diversele tipuri de actori activi în mediul educațional, atât pentru mediul preuniversitar, cât și pentru cel universitar.

Principalii actori activi în învățământul superior sunt instituțiile de învățământ superior în sine, existând două tipuri: instituții de învățământ de stat sau particulare. Rolul universităților este unul triplu - de educare, de cercetare și de interacțiune cu comunitatea locală - explorat în mai mare detaliu în prima secțiune din capitolul de Probleme al acestui raport.

Instituții de învățământ superior de stat se referă la universitățile publice, finanțate din bugetul de stat prin contracte stabilite între universitate și Ministerul Educației. În România, există 45 de universități de stat civile acreditate, împărțite între 19 centre universitare. Un număr mare al lor sunt agregate în centre mari universitare, cele mai proeminente fiind București (cu 12 universități), Cluj-Napoca (6 universități), Iași (5 universități) și Timișoara (4 universități). Restul sunt împărțite între trei orașe ce au două universități (Constanța, Craiova și Târgu Mureș) și 12 orașe cu câte o universitate (Alba-Iulia, Arad, Bacău, Brașov, Galați, Oradea, Petroșani, Ploiești, Sibiu, Suceava, Târgoviște, Târgu Jiu). În plus față de acestea, există 7 instituții de învățământ superior de stat militare, împărțite între 4 centre universitare: 4 în București, și câte una în Brașov, Constanța și Sibiu. Dat fiind natura diferită a structurii și conținutului instituții de învățământ militare, raportul de față a ales să nu se concentreze pe ele, problemele menționate fiind concentrare pe universitățile de stat civile.

Universitățile sunt la rândul lor de cele mai multe ori împărțite în facultăți, fiecare cu specializarea într-un domeniu de studiu specific. Ele oferă programe de licență, master și doctorat. Conform Raportului privind starea învățământului superior din România publicat de către Ministerul Educației în 2023, la nivelul anului universitar 2022-2023 existau 475.546 studenți înmatriculați în instituții de învățământ de stat, dintre care 356.684 înscriși la programe de licență, 94.087 la programe de master, 21.784 la programe de doctorat și 2.991 la programe postuniversitare. Aceștia sunt împărțiți între 10 domenii fundamentale de studii, mai precis: Științele educației; Arte și științe umane; Științe sociale, jurnalism și informare; Afaceri, administrație și drept; Științe naturale, matematică și statistică; Tehnologiile informației și comunicațiilor; Inginerie, prelucrare și construcții; Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare; Sănătate și asistență socială; Servicii. În total, există 88 domenii de licență (și 2175 programe de studii de licență la nivel național) și 77 domenii de masterat (și 2430 programe de master la nivel național). 50 universități de stat ofereau studii doctorale.

Instituții de învățământ superior particulare se referă la universitățile private, finanțate din bugetul propriu. În România, există 34 de universități particulare acreditate, împărțite între 14 centre universitare. Un număr mare al lor sunt agregate în centre mari universitare, cele mai proeminente fiind București (cu 14 universități), Cluj-Napoca (4 universități), Iași (3 universități), Oradea (3 universități), urmate de 10 orașe cu câte o universitate (Arad, Bacău, Constanța, Galați, Lugoj, Pitești, Sibiu, Târgu Mureș, Timișoara, Cernica). În plus față de acestea, există 3 universități particulare autorizate să funcționeze provizoriu, împărțite între Constanța, Iași și Timișoara. Dat fiind natura diferită a organizării instituțiilor de învățământ particulare, raportul de față a ales să nu se concentreze pe ele, problemele menționate fiind concentrare pe universitățile de stat civile.

Universitățile sunt la rândul lor de cele mai multe ori împărțite în facultăți, fiecare cu specializarea într-un domeniu de studiu specific. Ele oferă programe de licență, master și doctorat. Conform Raportului privind starea învățământului superior din România publicat de către Ministerul Educației în 2023, la nivelul anului universitar 2022-2023 existau 63.174 studenți înmatriculați în instituții de învățământ particulare, dintre care 53.497 înscriși la programe de licență, 8.888 la programe de master, 304 la programe de doctorat și 485 la programe postuniversitare. Aceștia sunt împărțiți între 10 domenii fundamentale de studii, aceleași ca cele listate în cazul universităților de stat civile. În total, există 349 programe de studii de licență și 236 programe de master la nivel național în universități particulare. 4 universități particulare ofereau studii doctorale.