Organul legislativ al statului român, Parlamentul României are un mecanism special de reprezentare pentru românii din diaspora. Aceștia sunt reprezentați de un număr de 4 deputați și 2 senatori. Este un număr foarte scăzut, dacă românilor din diaspora li se aplică aceleași reguli de proporționalitate ca celor ce locuiesc în județele țării luând în considerare că o cincime din români locuiesc în afara granițelor. Au existat o serie de proiecte de lege și ordonanțe de urgență ce intenționau să mărească numărul de reprezentanți ai diasporei, cel mai recent fiind Ordonanța de Urgență 26/2020 care a fost declarată neconstituțională. Pe lângă reprezentanții desemnați pentru românii din afara țării, de-a lungul legislaturilor, un număr de cetățeni ai Republicii Moldova au servit ca parlamentari în România datorită cetățeniei duble, reprezentând indirect interesele românilor din Republica Moldova.

Președintele României este singurul reprezentant ales al tuturor cetățenilor români indiferent că locuiesc în România sau peste hotare. Sub jurisdicția Administrației Prezidențiale funcționează Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor, structura din cadrul Administrației Prezidențiale care asigură relația Președintelui României cu românii de peste hotare și comunitățile din cadrul cărora aceștia fac parte. Departamentul are ca obiectiv strategic asigurarea și consolidarea relației dintre Președintele României și românii din diaspora prin crearea unor mecanisme noi de dialog. În urmarea acestui obiectiv, Departamentul prezintă propuneri atât pentru mai buna reprezentare a românilor de peste hotare cât și pentru o interacțiune mai bună a autorităților cu problemele lor.

Ministerul Afacerilor Externe asigură realizarea politicii externe a statului român în concordanță cu interesele naționale și cu statutul României de membru în structurile europene și euroatlantice și colaborează la elaborarea, fundamentarea și realizarea politicii economice a României, în conformitate cu reglementările legale în vigoare și cu programul de guvernare. MAE prin structurile sale consulare asigură servicii și apără drepturile în străinătate ale cetățenilor români. MAE controlează și coordonează activitățile misiunilor diplomatice și asigură intermedierea unor servicii pentru cetățenii români din diaspora, in interacțiunea acestora cu statul.

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni este un organism al administrației centrale care funcționează în subordinea Secretariatului General al Guvernului în temeiul Hotărârii de Guvern 137/2020. Rolul său este de elaborare și implementare a politicilor statului român în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni, protejare a drepturilor acestora și gestionare a unor programe de investiții destinate diasporei. DRP are ca rol principal păstrarea relațiilor cu românii de pretutindeni, conform definiției atribuite prin Legea nr. 299/2007, adică persoanele ”care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus)”. Instituția deservește românii în sensul etnic al cuvântului și nu în sensul cetățeniei.

Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova este organizat în subordinea Secretariatului General al Guvernului și are rolul de contribui la realizarea politicii statului român în ceea ce privește ”consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie care stă la baza relației României cu Republica Moldova”. DRRM are rolul de a contribui prin proiecte de cooperare bilaterală la promovarea identității și valorilor românești în Republica Moldova și participă sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe la negocierea tratatelor și a altor documente internaționale care au incidență asupra sectorului său de activitate. La fel ca DRP, DRRM poate acorda finanțări nerambursabile, prin SGG, către entități publice sau private din România sau din afară pentru proiecte care intră sub incidența relației cu Republica Moldova. De asemenea, elaborează și actualizează studii de specialitate sau derulează alte activități de cercetare relevante și are un rol activ în acordarea de burse cetățenilor din Republica Moldova pe teritoriul României.

Institutul Cultural Român este o instituție publică inființată în 2003 prin Legea nr. 356 ca urmare a unificării Fundației Culturale Române (fondată în anul 1990) și a editurii acesteia. În prezent, ICR este subordonat Senatului României, iar misiunea sa este promovarea culturii române în afara granițelor și creșterea vizibilității României în sectorul artistic. ICR are 18 reprezentanțe: Berlin, Bruxelles, Budapesta (cu filiala Seghedin), Chișinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Beijing, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia, Veneția și Viena. În cadrul acestora se organizează pe lângă evenimente culturale și cursuri de limbă română.

Subordonat Ministerului Educației, Institutul Limbii Române, care a fost fondat în anul 1999 prin Hotărârea de Guvern nr. 34/1999, derulează cursuri de limbă, cultură și civilizație românească în șapte state din Uniunea Europeană: Franța, Belgia, Spania, Italia, Irlanda, Marea Britanie și Portugalia. Adiacent acestor cursuri ILR organizează lectoratele de limba română din universitățile din străinătate și oferă atestatele de cunoaștere a limbii române ca limbă străină.

Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului sunt instituțiile publice din România aflate în subordinea consiliilor județene, respectiv în subordinea consiliilor locale la nivel de sectoare din municipiul București, care oferă asistență și sprijin pentru copii, familie, persoane singure, persoane vârstnice, persoane aflate în nevoie, abuzate, marginalizate sau cu dizabilități. DGASPC-urile au un rol important în monitorizarea copiilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate. Astfel, conform Ordinului nr. 219/2006 al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și în conformitate cu legea 272/2004 de protecție a drepturilor copilului, părinții care intenționează să părăsească țara trebuie să declare acest lucru la DGASPC-ul local și să furnizeze o serie de documente, dar și numele persoanei cu care copiii sunt lăsați, instituția monitorizându-le starea pe toată durata absenței părinților și intervenind la nevoie prin Autoritatea Tutelară. DGASPC-urile pot interveni să ia în evidență și copii ai căror părinți nu au declarat plecarea, la sesizare. Datorită atribuțiilor sale în protecția persoanelor vârstnice, DGASPC-urile pot interveni și în situații unde plecarea rudelor mai tinere au lăsat persoane vârstnice fără sprijin.

Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor a fost creat în baza Hotărârii nr. 49/1999 și funcționează în cadrul Ministerului Educației Naționale ca o direcție specializată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii preuniversitare și universitare obținute în afara țării. CNRED are atribuții și în vizarea actelor de studii în vederea apostilării acestora cu apostilă haga.

Serviciile publice de televiziune și radio au posturi și emisiuni dedicate diasporei care pot fi urmărite internațional. Agenția Agerpress are rolul de a asigura prin corespondenți informații actualizare adresate românilor de pretutindeni și participă în organisme consultative interinstituționale dedicate acestora.

Platforma România 100 se descrie ca “o asociație de cetățeni organizați într-o mișcare deschisă și activă, conectată la societate, cu scopul de a promova participarea în viața publică, prin proiecte dezvoltate pentru promovarea și implementarea celor 10 principii incluse în Manifestul România 100.” RO100 a fost o platformă inițial puternic politizată care în timp s-a distanțat de sfera politică și a adoptat un rol de centralizare de grupuri de inițiativă locale, din străinătate și din țară. Platforma RO100 are 8 comunități locale în diaspora, care desfășoară activități independente, unite sub manifestul central al mișcării. Aceste comunități sunt active în special în domeniul drepturilor și libertăților cetățenești ale românilor de peste granițe.

Romanian United Fund este o organizație non-profit cu rădăcini în comunitatea de români din Statele Unite ale Americii. Deși componenta majoră a infrastructurii organizației se află în SUA, RUF este o organizație globală dedicată încurajării și finanțării legăturilor dintre România și diaspora românească. RUF conectează ONG-uri cu donatori și voluntari, ajutând organizațiile non-profit din România și diaspora să acceseze finanțări. Prin intermediul RUF, peste 1 milion de dolari au fost investiți în proiecte din țară și străinătate, printre care peste 780.000 de dolari pentru susținerea acțiunilor anti COVID-19 din România în anul 2020.

Cercurile Donatorilor sunt organizații formale sau informale prin care românii din diaspora pot investi în susținerea unor organizații non-guvernamentale din România. Cercurile se organizează de obicei în jurul unui eveniment de networking, cu participare publică, în cadrul cărora donatorii pot alege organizația pe care doresc să o susțină și suma pe care o pot dona. Astfel de cercuri s-au organizat până acum în SUA și Europa, în unele orașe ajungând deja la cea de a cincea ediție, cum ar fi Cercul Donatorilor din Bruxelles.

Liga Studenților Români din Străinătate este o organizație neguvernamentală fondată în 2008, compusă din membri localizați în peste 50 de state care are ca scop facilitarea comunicării între studenții români de peste hotare și creșterea numărului acestora. LSRS are astăzi mai mult de 40 de filiale și funcționează exclusiv pe bază de voluntariat. LSRS organizează o serie de proiecte dedicate studenților români de pretutindeni, precum Gala LSRS, o competiție pentru studenții din diaspora românească în care sunt premiați cei cu rezultate excepționale. Ultimul proiect publicat pe website-ul LSRS este INTU, activ din luna iulie 2020, realizat în colaborare cu Uniunea Studenților din România și Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România (FASMR), și este o platformă dedicată promovării internshipurilor în România. La momentul finalizării acestui raport (n.r. aprilie 2021), pe platformă nu exista nicio oportunitate de internship disponibilă.

Biserica Ortodoxă Română este un actor foarte prezent în viața românilor din diaspora, având o prioritate asumată de a ajuta comunitățile românești în conservarea identitară și consolidarea grupurilor de români de peste hotare. Activitățile pe care le desfășoară BOR în diaspora cuprind nu doar manifestări de ordin religios, ci și programe sociale, comunitare, educaționale și culturale. Patriarhia Română are patru arhiepiscopii și zece episcopii în afara României, iar arhiepiscopiile sunt și centre mitropolitane. În cadrul acestora există, la nivelul anului 2021, 1.337 de parohii și filii, 64 de așezăminte monahale ortodoxe românești, deservite de 1.245 de clerici. În 2009, Patriarhia a instituit ”Duminica Migranților Români”, sărbătorită în prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, iar Sfântul Sinod al BOR a declarat anul 2021 ca fiind ”Anul omagial al pastorației românilor din afara României.”

Trustul Central European Media Enterprises, care deține un portofoliu larg de produse media, a fondat în anul 2000 primul canal privat dedicat diasporei românești, Pro TV Internațional, care oferă programe de știri, emisiuni TV, seriale și filme românești. În anul 1999 trustul a lansat, de asemenea, Pro TV Chișinău care difuzează pe lângă programe preluate de la Pro TV București și o serie de emisiuni și calupuri de știri locale.

În timp s-au consolidat și o serie de publicații înființate în diaspora dedicate românilor de pretutindeni. O listă preliminară a acestor publicații poate fi consultată pe website-ul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, unde sub categoria de publicații generaliste sunt enumerate 13 platforme informative dintre care majoritatea sunt inactive. Conform acestei liste există cel puțin 111 publicații, posturi TV, de radio sau emisiuni românești, cele mai multe dintre ele, 23, fiind în Canada, dar o mare parte dintre acestea fie nu mai sunt online fie nu sunt actualizate.