Sari la conținut

Care for Romania

Obiectivul 2: Diaspora mai aproape de casă


1 din 5 români locuiește în afara țării. Ei continuă să fie cetățeni ai României și statul are obligația de a le purta de grijă și de a le facilita accesul la servicii. Anul 2020 a fost o perioadă extrem de dificilă pentru românii din diaspora ca urmare a e efectelor pandemiei Covid-19 care a pus o mare presiune asupra tuturor, inclusiv asupra nevoii de digitalizare a serviciilor care le sunt destinate acestora. Fie că vorbim despre sprijin acordat local, repatriere, reînnoire de documente, sprijin pentru a reveni temporar acasă sau a lua legătura cu cei dragi, toate modurile de interacțiune au suferit modificări, unele devenind mai eficiente, altele din contră îngreunând situația.

Când discutăm despre relația cu diaspora nu discutăm însă doar de interacțiunile birocratice, ci și de identitate, apartenență și comunitate. Am avut șansa să vedem de multe ori mobilizări record din partea românilor de peste hotare, în momente cheie pentru România și mult sprijin și grijă pentru țara din care au plecat. În tot anul dificil prin care am navigat cu toții după cum ne-am priceput mai bine, am putut fi martorii unor acțiuni comunitare de suport fie în rândul grupurilor de români din alte țări, fie prin donații trimise acasă.

Astfel că, trebuie să ne întrebăm cum putem să venim în sprijinul acestora pentru a rezolva problemele frecvente cu care se confruntă și cum putem consolida relația cu cei care astăzi lucrează, locuiesc și trăiesc departe de casă, dar cu gândul mereu la ea.

Vezi înregistrarea
Acest raport a fost lansat public în data de 21 aprilie 2021 la Casa Universitarilor.

Introducere

Diaspora românească este un sector al populației românești adesea ignorat în egală măsură de statul român și de societatea civilă din România. Pe parcursul unui an de cercetare, ne-am confruntat cu multe pauze de tăcere atunci când spuneam că am ales ca, sub domeniul umbrelă al grupurilor vulnerabile în care derulăm anual eforturi de cercetare, să abordăm diaspora ca subiect. Pentru mulți, diasporenii sunt văzuți ca oameni care au plecat ”la mai bine” dar, în fapt, ei sunt un grup de populație cu acces redus la serviciile statului român, iar pentru instituțiile publice este mai dificil să îi deservească prin mecanismele pe care le are la dispoziție. Așadar, considerăm că sunt un grup vulnerabilizat din acest punct de vedere, cel administrativ, dar și din perspectiva relației emoționale cu țara lor de origine, cu familiile lăsate în urmă și cu identitatea lor culturală.

Diaspora este de asemenea o categorie în creștere cu nevoi în permanentă dezvoltare și transformare, pe care în multiple cazuri noi, ca țară, o considerăm ca fiind de o importanță secundară, deși contribuția sa la binele comun este (și ar putea fi și mai) mare, cu instrumentele potrivite la dispoziție.

În elaborarea acestui raport am definit diaspora ca totalitatea cetățenilor români, indiferent de etnie, care locuiesc în afara granițelor țării, chiar dacă, la nivel teoretic mulțimea personelor de etnie română și mulțimea persoanelor cu cetățenie română se suprapun într-o foarte mare măsură. Pentru a putea descoperi toate nuanțele relației diasporei cu România, am abordat mai multe grupuri reprezentative pentru migrația românilor pe parcursul ultimelor decenii, astfel că am discutat în zeci de interviuri cu oameni din generații diferite, care s-au stabilit în medii foarte distincte în perioade variate, cu români care au revenit în țară și cu familii care au rămas aici. Am cules date și informații de la români plecați din România înainte de anii 1990, în intervalul 1990-2004, 2004-2017 și după 2017 și stabiliți fie în Statele Unite ale Americii, în nordul și în sudul Europei, în locuri precum Israel sau Arabia Saudită, dar și de la cetățeni din Republica Moldova.

Am descoperit locuri comune în discuțiile cu fiecare dintre aceștia, probleme care depășesc orice graniță sau orice dimensiune temporală, dar și situații specifice pentru unele grupuri de români, influențate de spațiile în care s-au stabilit sau comunitățile de români din jurul lor. În paginile acestui raport veți descoperi care sunt cele mai importante puncte nevralgice ale relației diasporei cu România și care sunt soluțiile pe care le propunem pentru a le remedia.


ore de cercetare
822
de probleme identificate
19
de ore de incubare
450
soluții depistate
11
de ore de prototipare
580

Actori principali în domeniu

Vezi toți actorii

🟨 Probleme identificate

Probleme administrative

Probleme de comunicare


🟡 Soluții proiectate

Descoperă soluțiile digitale pe care le-am conceput în cadrul programului și modurile în care ele pot să contribuie la schimbarea pe care ne-o dorim cu toții în România.

Diaspora HUB

Un singur loc pentru toate informațiile necesare pentru românii din diaspora

Info diaspora

Acces la serviciile oferite de instituțiile statului român pentru cei din diaspora


Sprijin Diaspora

Consolidarea comunităților de români din diaspora și facilitarea sprijinului în situații de urgență

Înapoi Acasă

Informații și resurse pentru cei care vor să revină în România


Echivalare Studii

Fluxuri simple pentru echivalarea diplomelor internaționale

ÎnAfară

Soluție digitală de informare sau integrare pentru orice cetățean român care călătorește sau se stabilește în altă țară



Keep in Touch

Rețea de suport și intervenție pentru rudele românilor din diaspora

ePovești

Aplicație online dedicată părinților departe de casă și conservării basmelor românești


RoConect

Platformă de conectare a tinerilor din familii de origine română cu România

Brain Gain

Transformarea fenomenului de brain-drain într-unul de brain-gain


Bine Acasă

Donații și sprijin din diaspora pentru dezvoltarea regională a României

Acest site folosește cookie-uri

Pentru a-ți oferi o experiență bună de navigare, utilizăm fișiere de tip cookie. Dacă nu ești de acord cu utilizarea cookie-urilor, poți să îți retragi consimțământul pentru utilizarea cookie-urilor prin modificarea setărilor din browser-ul tău.

Mai multe informații