Environment for Romania / Protecția biodiversității

Situația actuală: Care e starea biodiversității?

Pierderea biodiversității la nivel global este măsurată prin indicatori precum Indexul Living Planet, care monitorizează tendințele populațiilor de animale vertebrate, din diferite habitate. Pentru a înțelege modul cum activitatea umană influențează biodiversitatea și a găsi zonele critice. Se utilizează de asemenea date privind starea de conservare a speciilor și habitatelor, acoperirea terestră cu un anumit tip de ecosistem, modificările în utilizarea terenurilor și studiile de fragmentare a habitatelor. Raportul Planeta Vie (2022) al organizației WWF servește ca un semnal de alarmă, dezvăluind o scădere de 68% din 1970 până azi în populațiile de animale sălbatice, inclusiv mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni. Această pierdere este atribuită în principal activităților umane, cum ar fi distrugerea habitatelor pentru agricultură, dezvoltare urbană, supraexploatarea faunei sălbatice, poluarea, schimbările climatice, sau răspândirea speciilor invazive.

Cum am menționat deja, speciile dispar într-un ritm accelerat cu rate între 100 până la 1000 de ori mai mari decât rata naturală de extincție. Dar dispariția speciilor este însoțită și de dispariția ecosistemelor de care acestea depind. Conform raportului IPBES (Platforma interguvernamentală de politică științifică privind serviciile de biodiversitate și ecosistem), zonele umede, ecosistemele cele mai productive în sechestrarea carbonului și cu o diversitate remarcabilă de specii, au dispărut în proporție de 85% între 1700 și 2000, iar ritmul în care dispar este de trei ori mai rapid decât al pădurilor. Conform raportului Living Planet 2022, planeta a pierdut jumătate din acoperirea sa de corali vii începând cu anii 1870. De asemenea, a pierdut o treime din pădurile sale până în prezent și 30% din speciile de arbori sunt amenințate cu dispariția. În același timp, raportul semnalează că un domeniu relativ neglijat, biodiversitatea ecosistemelor de apă dulce, scade dramatic. Populațiile de vertebrate de apă dulce au scăzut de mai mult de două ori mai abrupt decât populațiile terestre sau marine. Acestea sunt doar câteva aspecte critice legate de pierderea speciilor și a habitatelor.

Un alt instrument important de înțelegere a situației la nivelul speciilor este Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii). Lista Roșie este un sistem global de clasificare a stării de conservare a speciilor de plante, animale și ciuperci. Probabil una dintre cele mai emblematice specii amenințate cu dispariția este ursul panda mare, adesea folosit ca simbol al conservării la nivel mondial. Printre alte specii cunoscute incluse pe această listă se numără tigrii, cu subspeciile lor diverse. Gorila de munte și rinocerul de Sumatra sunt alte exemple de specii care se luptă pentru supraviețuire, cu populații mici și izolate, amenințate de factori ca pierderea habitatului sau braconaj. În România, rața roșie, cormoranul mic și sturionii sunt doar câteva dintre speciile amenințate a căror supraviețuire depinde de echilibrul ecosistemelor.

Situația biodiversității în Uniunea Europeană reflectă tendințe îngrijorătoare, similare cu cele observate la nivel global. Într-un efort de a schimba această tendință, Comisia Europeană a lansat Strategia UE pentru Biodiversitate până în 2030, care, alături de Strategia UE De la Fermă la Consumator, reprezintă angajamente majore ale UE față de natură.

Directiva Păsări și Directiva Habitate constituie pietrele de temelie ale politicii UE privind biodiversitatea, susținând cea mai mare rețea internațională de arii protejate din lume, Natura 2000, care acoperă aproximativ 18% din teritoriul UE și peste 9% din mările sale. Astfel, legislația privind natura din UE este recunoscută ca ca lider mondial în domeniul reglementării acestui subiect.

Paradoxal, în ciuda legislației favorabile, biodiversitatea din UE continuă să scadă. Potrivit sistemului european de informații privind biodiversitatea (BISE) al Agenției Europene de Mediu, situația este alarmantă în UE, unde doar 23% din specii și 15% din habitate incluse în directivele UE privind natura se află într-o stare de sănătate bună.

Pentru a inversa tendința pierderii naturii, protejarea locurilor naturale rămase, deși esențială, nu va fi suficientă. Restaurarea naturii pe scară largă a devenit o cerință legală pentru toate statele membre ale UE. Legea UE pentru Restaurarea Naturii, prima lege la nivel european care stabilește ținte de restaurare a naturii juridic obligatorii a fost adoptată în iunie 2024 și impune măsuri de refacere pentru a acoperi cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030. Până în 2050, ar trebui instituite măsuri pentru toate ecosistemele care au nevoie de refacere.

România are câteva caracteristici unice în Europa și rare în lume în ceea ce privește biodiversitatea și formele de relief. Este țara cu cea mai mare diversitate biogeografică din UE, conținând cinci din cele zece regiuni biogeografice recunoscute oficial de UE (alpină, continentală, panonică, pontică, de stepă) și are proporții relativ echilibrate între diferitele forme de relief - 28% munţi, 42% dealuri şi podişuri şi 30% câmpii, potrivit Raportului anual privind starea mediului (ANPM, 2022). Diversitatea condițiilor geografice și de climă creează o mare diversitate de ecosisteme și habitate naturale, bogăție completată de diversitatea mare a speciilor. Potrivit Strategiei naționale pentru biodiversitate (2014-2020), în România, ecosistemele naturale şi seminaturale reprezintă aproximativ jumătate din suprafaţa ţării (47%), cealaltă jumătate fiind ocupată de ecosistemele agricole (45%), construcţii şi infrastructură (8%).

Un alt avantaj major al României este faptul că la nivelul Europei are una dintre cele mai mari suprafețe de pădure în stare naturală sau cvasi naturală. Iar acest habitat creează condițiile propice pentru o diversitate mare de specii. Dispărute în alte țări, dar reprezentative pentru România sunt și carnivorele mari, un indicator al stării de sălbăticie și complexitate a habitatelor.

Alt reper important al biodiversității din România este Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD). Rezervația este un labirint de apă și pământ, formată din numeroase lacuri, canale și insule la capătul unui râu de 2.860 km. Este cea mai mare zonă umedă din Europa și cea mai mare întindere de stuf din lume, constituind și cel mai mare sistem de purificare al apei din Europa. RBDD este renumită și pentru fauna ornitologică, fiind înregistrate peste 350 de specii de păsări care includ cea mai mare parte a populaţiei Europene de pelican comun şi pelican creţ, 60 % din populaţia mondială de cormoran mic și 50% din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu. Prin Convenţia de la Berna sunt protejate 97% din speciile de păsări existente în RBDD. Aproximativ 90 de specii de pești, inclusiv sturioni, se găsesc aici. Delta este, de asemenea, unul dintre ultimele refugii pentru nurca europeană, pisica sălbatică, și vidra de apă dulce.

România beneficiază așadar de o biodiversitate bogată. Diversitatea geografică, climatică și topografică creează un mozaic de ecosisteme care susțin o gamă largă de viață, inclusiv specii rare. Pe lângă asta, comparativ altor țări europene, se consideră că felul cum a fost practicată silvicultura în România a fost foarte favorabilă conservării pădurilor. Decalajul de dezvoltare economică și de infrastructură din România față de țările din Europa de Vest - unde sistemul rutier și exploatarea mai intensă a resurselor s-au făcut cu puține considerente pentru biodiversitate - a ajutat în mod ironic România să-și păstreze o mare parte din ecosisteme, în special pădurile, într-o stare mai apropiată de cea sălbatică. Într-un elan de a recupera acest decalaj economic, fără o abordare care să ia în calcul consecințele asupra mediului și fără să profite de lecțiile învățate de celelalte tari, România riscă să piardă avantajul major în domeniul biodiversității, precum și resursele extrem de valoroase pe care le are și care pot constitui baza unei dezvoltări durabile și sănătoase.