UNEP (Programul Națiunilor Unite pentru Mediu) este o agenție specializată a Națiunilor Unite al cărei scop este de a promova utilizarea durabilă a resurselor naturale și de a proteja mediul la nivel global. Sub egida UNEP a fost înființată în1992 Convenția pentru Protecția Biodiversității, cel mai important acord internațional în coordonarea politicilor în acest domeniu. România a ratificat Convenția pentru Protecția Biodiversității prin Legea nr. 58/1994.

IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) este o rețea care reunește state, agenţii guvernamentale şi o mare diversitate de organizaţii neguvernamentale (1400) într-un parteneriat mondial pentru o expertiză globală în ceea ce privește starea naturii. Este astfel autoritatea principală în ceea ce privește starea biodiversității la nivel global și nevoile de conservare. IUCN administrează și actualizează Lista Roșie a Speciilor Amenințate, care clasifică speciile în funcție de gradul de amenințare cu dispariția.

Platforma Interguvernamentală privind Biodiversitatea și Serviciile Ecosistemice (IPBES), este o entitate științifică înființată în 2012 de către Organizația Națiunilor Unite. Obiectivul IPBES este de a furniza factorilor de decizie și societății civile informații științifice bine întemeiate despre starea și evoluția biodiversității și a serviciilor ecosistemice. IPBES este considerată principala sursă independentă și de încredere despre biodiversitate și serviciile ecosistemice.

IPCC este acronimul pentru "Panelul Interguvernamental privind Schimbările Climatice" (în engleză, Intergovernmental Panel on Climate Change). Este o organizație interguvernamentală al cărei scop este de a evalua informațiile științifice legate de schimbările climatice și de a furniza evaluări obiective și comprehensive. Rapoartele IPCC oferă informații detaliate despre starea actuală a climei, impactul schimbărilor climatice, precum și scenarii viitoare, posibilități de adaptare și mitigare. Aceste rapoarte sunt adesea invocate pe agenda publică cu privire la acțiunile colective necesare pentru a aborda schimbările climatice.

Consiliul Uniunii Europene reprezintă forumul de coordonare permanentă a statelor membre UE. Consiliul are rolul de a negocia și adopta, de cele mai multe ori împreună cu Parlamentul European, propunerile legislative formulate de Comisia Europeană. Un tip de act legislativ emis de Consiliu (de multe ori împreună cu Parlamentul UE) este directiva, act care stabilește obiective pe care toate statele membre trebuie să le atingă. În domeniul biodiversității, cele mai importante directive sunt cele supranumite Directiva Păsări și Directiva Habitate a Parlamentului și a Consiliului European. Alte acte juridice europene cu caracter obligatoriu emise de Consiliu și Parlament sunt regulamentele sau deciziile.

Parlamentul European este unul dintre cele trei corpuri legislative ale Uniunii Europene. Împreună cu Consiliul Uniunii Europene (informal Consiliul de Miniștri) adoptă legislația europeană. Este singura instituție europeană ai cărei membri sunt aleși direct de cetățenii statelor membre. Parlamentul, împreună cu Consiliul UE, emit acte legislative ca directive, regulamente sau decizii, acte care au caracter obligatoriu pentru statele membre.

Comisia Europeană este organismul executiv al Uniunii Europene, similar guvernului la nivelul unui stat. În plus față de un guvern, Comisia inițiază legi care sunt dezbătute și votate în Parlament și Consiliu. Pe lângă elaborarea de noi legi, Comisia supraveghează aplicarea legislației UE în statele membre, asigurându-se că toate țările respectă regulile stabilite. De asemenea, gestionează bugetul Uniunii și reprezintă UE în negocierile internaționale. Una dintre cele mai semnificative inițiative ale sale este Strategia UE pentru Biodiversitate 2030, care își propune să restaureze ecosistemele degradate, să protejeze speciile pe cale de dispariție și să creeze o rețea vastă de arii protejate care să acopere 30% din suprafața terestră și maritimă a Europei. În plus, Comisia Europeană sprijină financiar și tehnic proiecte de conservare a naturii prin programe precum LIFE, care oferă finanțare pentru inițiative de protecție a mediului și a climei.

Agenția Europeană de Mediu (AEM) este o agenție a Uniunii Europene care furnizează informații independente despre mediu. Cu sediul la Copenhaga, Danemarca, AEM colectează date și analizează informații privind mediul înconjurător, contribuind la elaborarea și implementarea politicilor de mediu în Europa. Sistemul de Informații privind Biodiversitatea pentru Europa (BISE) este o platformă centralizată gestionată de AEM care oferă acces la date, informații și cunoștințe referitoare la starea biodiversității și progresul în atingerea obiectivelor de biodiversitate ale Uniunii Europene.

Este autoritate publică centrală pentru mediu ape și păduri care realizează politica la nivel naţional în domeniile protecţiei mediului înconjurător, economiei verzi, biodiversităţii, ariilor naturale protejate, schimbărilor climatice, economiei circulare şi gestionării deşeurilor, gospodăririi apelor, siguranţei construcţiilor şi amenajărilor hidrotehnice, silvic şi cinegetic. Asigură şi coordonează aplicarea strategiei Guvernului în domeniile sale de competenţă, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare, reglementare, monitorizare, inspecţie şi control în aceste domenii.

Este autoritatea publică centrală pentru agricultură care se ocupă cu reglementarea managementului în ariile protejată prin implementarea politicilor și legislației pentru agricultură. Prin agențiile APIA de la nivel județean, asigură compensațiile pentru suprafețele cu restricții de exploatare.

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate este o instituție creată în 2016 cu scopul de a administra în mod unitar ariile protejate din România. Până în 2016 o parte din ariile protejate au fost administrate de custozi, entități delegate, iar o parte nu au avut administrator). Printre cele mai importante atribuții ale ANANP se numără elaborarea strategiei pentru arii protejate, elaborarea planurilor de management într-un mod unitar, întreține și completează bazele de date cu privire la ariile protejate, habitatele și speciile cu nevoie de conservare.

Nota ulterioară redactării raportului: În august 2024, la propunerea Ministerului Mediului, guvernul a decis fuziunea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), într-o nouă instituție: Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.

ANPM este o instituție aflată în subordinea Ministerului Mediului care implementează legile și politicile de mediu la scara națională și locală. Prin cele 42 de agenții județene pentru protecția mediului colectează, validează și prelucrează datele și informațiile din domeniul biodiversității, monitorizează indicatorii de mediu, emite avize de mediu pentru substantele folosite în agricultură, emite acordul de mediu pentru orice proiectele care se desfășoară într-o arie protejată. ANPM este totodată instituția care raportează către Agenția Europeană de Mediu, Eurostat și Comisia Europeană. Agențiile de la nivel județean sunt responsabile pentru siturile Natura 2000.

Notă ulterioară redactării raportului: În august 2024, la propunerea Ministerului Mediului, guvernul a decis fuziunea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), într-o nouă instituție: Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.

Romsilva este instituția care gestionează pădurile din proprietatea statului. Este responsabilă de lucrările de silvicultură și de exploatarea forestieră durabilă (recoltarea lemnului într-un mod durabil, în care pădurea se poate regenera). Organizată în Direcții silvice la nivel județean și ocoalele silvice la nivelul suprafețelor de păduri. Totodată, Romsilva administrează și majoritatea parcurilor naționale, unul din tipurile de arii protejate.

Este instituția care are responsabilitatea de a monitoriza, la nivel național, apele de suprafață, apele subterane și a calității apei. ANAR este responsabilă pentru 11 bazine hidrografice, sistemul de ape subterane și litoralul Mării Negre din România. Administrativ, managementul resurselor acvatice are două componente. Apa, ca resursă, este administrată de către Administrația Națională Apele Române (ANAR). În schimb, viețuitoarele care trăiesc în aceasta, sunt gestionate de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA). Sunt însă și cazuri speciale, respectiv acumulările de apă artificiale care sunt administrate de către entități private cate le dețin sau le operează.

Garda Națională de Mediu este o instituție specializată de inspecție și control în domeniul mediului, aflată în subordinea Ministerului Mediului, care poate sancționa sau suspenda activitatea unor actori dacă aceștia nu respectă legislația în vigoare și astfel poluează și deteriorează mediul. Instituția este condusă de un comisar general cu rang de Secretar de stat. Are în subordine 41 de comisariate județene, Comisariatul Municipiului București și Comisariatul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”. Prin comisariatele județene, controlează modului de aplicare a legislației de mediu și a prevederilor planului de management în ariile protejate.

Structură care controlează modului de aplicare a legislației silvice și a prevederilor planului de management în ariile naturale protejate.

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) este o instituție din România care are ca scop administrarea patrimoniului natural din Rezervația Biosfera Delta Dunării, precum și refacerea și protecția unităților fizico-geografice de pe teritoriul acesteia.

Este o federație care cuprinde 20 ONG-uri de mediu și care a fost creată pentru a deveni principalul partener de dialog pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pe linie de biodiversitate, dar și coordonator din partea Comisiei Europene în România în ceea ce privește implementarea Directivelor Habitate și Păsări. Reprezintă o voce comună în apărarea intereselor naturii și în lupta împotriva abuzurilor comise în ariile protejate.

WWF este una dintre cele mai mari organizații internaționale de conservare a naturii, dedicată protejării mediului înconjurător și a biodiversității. În România, WWF activează pentru protejarea unor ecosisteme esențiale, cum ar fi pădurile, râurile și zonele umede, dar și pentru conservarea speciilor amenințate, precum ursul brun și sturionii din Dunăre. Printre proiectele notabile WWF se numără reintroducerea zimbrilor în pădurile din România, dezvoltarea Catalogului Pădurilor Virgine și numeroase propuneri legislative. Organizația colaborează cu comunități locale pentru a încuraja dezvoltarea acestora după principii durabile, în acest sens este notabilă inițiativa WeWilder.

Este principalul furnizor de instruire pentru arii protejate și conservare în România, având în același timp un rol activ în rețelele europene și mondiale care își propun să dezvolte capacitatea profesională a celor ce lucrează în arii protejate și conservare, implicit prin proiecte, consultanță și mentoring.

Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) acționează pentru conservarea speciilor cheie de faună sălbatică (urs, lup, râs, vidra și pisică sălbatică) și a habitatului lor, salvarea și tratarea animalelor sălbatice rănite sau bolnave și reintroducerea lor în mediul natural în Centrul pentru Reabilitarea Faunei Sălbatice – ACDB de la Petrești.

Organizația Conservation Carpathia din România are ca scop principal protejarea și restaurarea ecosistemelor din Munții Făgăraș unde are ca obiectiv crearea celui mai mare parc național acoperit de păduri sălbatice din Europa. Aceasta achiziționează terenuri forestiere pentru a le proteja de defrișări și exploatare pe care le administrează și în care restaurează zonele degradate. Organizația este preocupată și de ecoturism și dezvoltarea durabilă a comunităților din zonă, printre inițiativele în acest sens numărându-se festivalul Făgăraș Fest sau Ferma Cobor.

Asociația Parcul Natural Văcărești s-a născut din inițiativă civică care prin studii de fundamentare și discuții cu autoritățile a înființat anul 2016 Parcul Natural Văcărești, primul parc natural situat în mediul urban în România. Obiectivul asociației este de a extinde rețeaua de arii naturale protejate în București, pe modelul Parcului Natural Văcărești, prin includerea a cinci noi zone cu peisaje naturale și biodiversitate bogată: Băneasa, Dobroești, Petricani, Valea Saulei, Dâmbovița. Este inițiator al Rețelei pentru Natura Urbană, un demers pentru înființarea ariilor naturale urbane în zone bogate în biodiversitate și în alte orașe din țară.

Rețeaua pentru Natură Urbană este un demers al Asociației Parcul Național Văcărești, o inițiativă civică de cartografiere, documentare și promovare a ariilor naturale urbane, cu intenția de a le păstra și valorifica în beneficiul comunităților, prin activități informative, educative, recreative, sportive, de advocacy și de conservare. Din rețea fac parte 18 arii naturale din 10 orașe.

Un gestionar al fondului cinegetic este o persoană sau o entitate responsabilă de administrarea și gestionarea resurselor cinegetice, adică a populațiilor de animale sălbatice care sunt vânate în scop recreativ sau comercial. De regulă acești gestionari sunt asociațiile de vânătoare sau asociații de vânătoare și pescuit sportiv, ocoale silvice.

Unități înființată în scopul administrării pădurilor. Acestea pot fi ocoale silvice de stat subordonate Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și ocoale silvice înființate de proprietari privați, care se numesc “ocoale silvice de regim”. Acestea elaborează planurile de management (numite “amenajamente silvice”), recoltează lemnul, realizează lucrările de regenerare a pădurilor (cum ar fi cele de planare, tăieri de îngrijire), asigură paza și îngrijirea pădurilor și a drumurilor forestiere.

INCDS ”Marin Drăcea” este o instituție dedicată cercetării și inovării în domeniul silviculturii, fondată în 1933. Este specializat în cercetare științifică, dezvoltare tehnologică, proiectare de investiții, acordarea de consultanță tehnică de specialitate, precum și în implementarea de tehnologii noi în vederea gestionării durabile a pădurilor. Implementează Inventarul Forestier Național.