Monitorizare Vot, Vot Diaspora și Rezultate Vot, contribuția Code for Romania pentru transparența alegerilor în România. 2024: Vote Monitor, utilizată la nivelul UE

La invitația jurnalistului Vitalie Cojocari au participat, cu informații despre bune practici din Estonia și Republica Moldova, și Victor Guzun, expert politic în digitalizare la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia, și Pavel Postică, vicepreședinte al Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova.

Vitalie Cojocari: În acest moment, România, care vrea să se digitalizeze - avem chiar și bani, ar trebui să primim bani de la PNRR -, a reușit să își digitalizeze sistemul electoral astfel încât să știm cine sunt candidații imediat ce au fost aprobați de Autoritatea electorală? Care sunt rezultatele? Imediat după ce au ajuns la Autoritate, le vedem și noi pe ecranele telefoanelor?

Bogdan Ivănel: Când întrebați dacă România s-a digitalizat, de fapt întrebați dacă statul român s-a digitalizat destul de mult. Statul român s-a digitalizat treptat-treptat în ultimii ani, dar nu destul pe cât ne așteptam și pe cât speram. Din fericire, România s-a digitalizat și s-a digitalizat datorită societății civile, datorită Code for Romania, printre alte organizații din societatea civilă.

În 2016 a început intervenția noastră în jurul alegerilor. Atunci a fost pentru prima oară când era destul de complicat să votezi în diaspora. Erau noi reguli, țin minte, și ăsta poate este un pattern pe care îl vedem la autoritățile române. Au publicat un ghid al votantului român în străinătate de 38 de pagini.

Nu este vorba doar de digitalizare, ci și cum te exprimi, cum comunici, astfel încât oamenii de pe partea cealaltă să înțeleagă care le sunt drepturile și cum pot să voteze.

Vitalie Cojocari: Iată că rețin prima problemă. Cum informezi? Cum comunici? Nu doar că-ți digitalizezi anumite aspecte ale activității, dar cum comunici asta? Înțeleg că este o problemă. La autoritate? La Autoritatea electorală? La celelalte instituții?

Bogdan Ivănel: Ministerul de Externe era atunci, în 2016, autoritatea care trebuia să comunice cu românii din diaspora. Și atunci ne-am suflecat noi mânecile. A fost chiar primul proiect al Code for Romania: am construit VotDiaspora.ro și am transformat 38 de pagini de conținut în legaleză într-un decision tree de 1 minut și jumătate care a fost folosit de atunci de sute de mii de români din diaspora ca să poată vota.

Vitalie Cojocari: Mai există o problemă, și anume: cum aflăm rezultatele? Cum citim aceste rezultate? Eu, fiind jurnalist, știu foarte bine că este un coșmar de fiecare dată să primești tone, și nu exagerez, tone de date de la autoritățile electorale din România, că vorbim de Biroul Electoral și așa mai departe, și să reușești să înțelegi efectiv care este candidatul care a cumulat mai multe voturi și care are șanse să câștige mandatul respectiv. Nu contează pentru ce candidează. Voi ați făcut ceva în această direcție.

Bogdan Ivănel: Tot așa, în 2019, la ultimele alegeri europarlamentare, autoritățile române începeau să ofere date.

Vitalie Cojocari: Hai să nu spunem „autoritățile române”, să spunem cine.

Bogdan Ivănel: Autoritatea Electorală Permanentă și STS-ul, care sprijină Autoritatea Electorală Permanentă în culegerea de date și afișarea lor. Comunicau datele acestea, dar într-o formă pe care omul de rând nu o poate utiliza. Și atunci, chiar un voluntar a început organic - un voluntar al nostru de la Iași - s-a apucat și a transformat datele acelea în informații, ca oricine să poată înțelege care este scorul, de fapt, al fiecărui partid în fiecare circumscripție electorală.

Vitalie Cojocari: Ca să înțeleagă și cei care ne urmăresc: ce fel de date, cum vin aceste date și cum ați reușit să le transformați voi?

Bogdan Ivănel: Dacă primim tabele peste tabele, cu coloana A1 care spune 30% și trebuie să descifrezi după aia că A1 este candidatul X sau candidatul Y, devine foarte greu pentru cineva să poată urmări lucrul ăsta. Noi am făcut un lucru simplu, în aparență, dar foarte complicat. Am pus ordine în datele astea și nu am pus ordine doar în datele de moment, ci am pus ordine în toate datele istorice.

Acum, pe RezultateVot.ro oamenii vor putea afla rezultatele alegerilor în timp real, în ziua alegerilor, pe 9 iunie, dar se pot uita și la toate alegerile de până acum. Din 1990 încoace pot verifica la nivel de UAT, la nivelul fiecărei secții de votare, care au fost rezultatele istorice.

Vitalie Cojocari: Nu este asta treaba autorităților României și, în special, a Autorității Electorale Permanente?

Bogdan Ivănel: Într-o țară perfectă, bineînțeles, lucrurile acestea poate ar fi fost făcute de autorități, dar uite că vorbeați mai devreme de modele de bune practici pe care le vedem în străinătate. Am reușit totuși în România, dinspre societatea civilă, să oferim un model de bune practici și autorităților din România și să le aducem alături de noi într-un efort de a se transparentiza și de a comunica mai bine cu populația.

Vitalie Cojocari: În alte țări? Unde?

Bogdan Ivănel: Acum este pentru prima oară când soluția noastră Monitorizare Vot, prin care s-au observat alegerile în secțiile de votare din 2016 încoace, va fi folosită în toată Uniunea Europeană. Și mai mult, modul nostru de comunicare, prin Vot Diaspora, prin Rezultate Vot, va merge și el la nivel european prin platforma WeVoteFor.eu.

Există un sistem în România care e făcut de societatea civilă: RezultateVot.ro

Vitalie Cojocari: Am văzut că ați luat notițe. E ceva ce nu știm, ce n-am putea să facem și în România?

Bogdan Ivănel: Problema nu stă în chestiunea tehnică, ci în capacitate. În România, în momentul de față, statul român, guvernul României, autoritățile românești nu au capacitatea nici să dezvolte proiecte simple digitale de digitalizare, dar să reușească să digitalizeze un proces atât de complex și atât de important pentru țară precum votul.

Așa că ar trebui să ne întrebăm nu doar dacă se poate face, ci dacă avem încredere în cei care pot să facă lucrul ăsta. Și răspunsul meu acum este că nu, România nu are capacitatea de a face cu succes un sistem ca acesta. Da, noi nu reușim nici măcar să publicăm rezultatele într-un format în care să îl înțeleagă oricine. Adică dacă am intrat pe site-ul Autorității Electorale Permanente sau al Biroului electoral, să vedem dacă candidatul X a luat un număr de voturi care reprezintă atâtea procente.

Vitalie Cojocari: Acest lucru în acest moment nu este [disponibil]. Sau platforme absolut simple. În acest moment nu e posibil, nu? Cum mă informez eu? Citesc pe site-urile de știri, mă uit la Euronews România pentru a înțelege cine a câștigat?

Bogdan Ivănel: Vă uitați pe RezultateVot.ro. Există un sistem în România care e făcut de societatea civilă. Avem sistemele astea, din păcate sau din fericire. Puteam să nu le avem deloc. Sunt făcute de noi, în societatea civilă, nu sunt făcute de către guvern și de către autorități.

Estonia și Republica Moldova au pus la punct sisteme care funcționează

Vitalie Cojocari: Cum am eu încredere, domnule Guzun, că atunci când am votat pe telefon votul meu este luat în considerare? Pentru că eu sunt obișnuit să merg la secția de vot, să pun ștampila și să pun acel buletin acolo. Pentru a vedea, a simți, că am votat propriu-zis. Dar dacă informația respectivă că am votat cu ajutorul telefonului mobil, nu cumva poate fi falsificată astfel încât votul meu să fie declarat nul?

Victor Guzun: Mulțumesc pentru întrebare. În primul rând, există o serie de măsuri care minimizează aceste riscuri. De fapt, în toată această perioadă, din 2005 până în 2023, în toate aceste exerciții electorale, nici un vot online nu a fost compromis și nici o opțiune de vot chiar nu a fost compromisă. Adică să fie, nu știu, mai multe voturi decât opțiuni de vot. Pentru că există această serie de măsuri.

În primul rând, fiecare cetățean poate să voteze [online] de câte ori vrea. Deci eu pot să votez de câteva sute de ori, dacă cineva vrea să-mi influențeze votul, dar doar ultima opțiune de vot electronic va fi cea valabilă. Deci este foarte important de menționat acest lucru.

Al doilea, dacă cumva eu consider că opțiunea mea de vot a fost cumva forțată sau cumva influențată… Deci, dacă eu voi merge într-o secție de vot în ziua alegerilor, în data de 8 iunie, de exemplu, în acest an, votul meu online, care a fost oferit anterior, este declarat nul și doar ultima opțiune de vot, în format fizic, este declarată valabilă.

Acest lucru este făcut pentru a te asigura că doar prezența fizică are puterea supremă.

În al treilea rând, dacă eu, de exemplu, voi vota și voi dori să văd dacă această opțiune de vot a fost cuantificată corect, sistemul oferă un mecanism de control, printr-un QR code. Eu voi scana acest QR code și voi primi informația din bazele de date ale autorității electorale că eu am votat, votul meu a fost cuantificat, rezultatul votului pentru mine este cuantificat în sisteme. Deci acest lucru, iarăși, este foarte important. Și există cinci misiuni de audit al sistemului.

Vitalie Cojocari: Domnule Ivănel, cineva ar spune: ok, suntem de acord, bravo autorităților din Estonia și din Republica Moldova că au pus la punct sisteme care funcționează. Doar că acolo sunt două state foarte mici, care se pot digitaliza imediat, pe când România, iată, ea are aproape 20 de milioane de locuitori. La noi e mai greu.

Bogdan Ivănel: Hai să clarificăm puțin partea de rezultate. Și în România sunt preluate și sunt digitalizate rezultatele. Același proces pe care îl povestea domnul Postică se întâmplă și la noi. Dar până la a afișa rezultatele într-un mod în care publicul să le înțeleagă.

Și acela este elementul pe care îl facem noi. Sistemul există, noi suntem întotdeauna cu mâna întinsă să ajutăm autoritățile și să le oferim sistemul. Noi suntem întotdeauna așa.

Vitalie Cojocari: Și de ce nu îl iau? Bine, am înțeles, sistemul acum funcționează datorită interesului pe care l-ați manifestat dumneavoastră, dar de ce nu preiau?

Bogdan Ivănel: Noi suntem gata să-l predăm către statul român și să-l utilizeze dânșii.

Vitalie: Și de ce nu-l preia?

Bogdan Ivănel: Este o întrebare foarte bună și este o propunere pe care noi o facem la fiecare rând de alegeri. (...)

De fapt, oferta noastră este de a oferi și de a lucra în parteneriat cu dânșii, atâta timp cât și ei sunt deschiși, să păstrăm la același nivel de claritate și transparență a datelor.

Vitalie Cojocari: Revenim la întrebarea mea. „O țară foarte mare nu are cum să se digitalizeze” - aud acest argument foarte des. Prin urmare, nu se poate rezolva această problemă nici în cazul alegerilor, nici în cazul în care preluăm experiența bună practică din Republica Moldova și din Estonia și să o aplicăm în România.

Bogdan Ivănel: Nu este adevărat. Sunt state foarte mari digitalizate foarte corect. Dacă ne uităm la Statele Unite, dacă ne uităm la Canada, Olanda, Australia, sunt state mari, cu populații mari, pe multe fusuri orare, care au reușit să aibă sistemele astea și să aibă un proces de digitalizare la care ne uităm cu admirație. Nu este doar Estonia, nu este doar Republica Moldova, este vorba de voință politică până la urmă.

Vorbim aici despre un proiect de infrastructură, un proiect foarte mare de infrastructură. Când vorbim de infrastructură digitală, când vorbim de digitalizare, vorbim de niște proiecte la fel de complexe cu a construi sistemul de autostrăzi al României. Și din păcate, până acum, Guvernul României nu a avut know-how și nu a avut răbdarea și voința politică de a face un proiect care să dureze ani de zile și care să aibă o continuitate de la un guvern la altul.

Vitalie Cojocari: Know-how avem, specialiști avem, ne lipsește doar voința politică.

Bogdan Ivănel: Know-how avem, din păcate nu îl avem în interiorul statului, îl avem în exteriorul statului și ne dorim ca statul să înceapă să integreze know-how-ul nostru și propunerile noastre de politici publice. Sunt trei reforme pe care noi le cerem de foarte mulți ani pentru ca procesul de digitalizare din România să înceapă să funcționeze. Unul standard, de livrare a softului guvernamental prin lege. Să știm la ce standarde trebuie să răspundă o platformă atunci când statul român…

Vitalie Cojocari: Nu să se blocheze a doua zi după ce a fost. Exact.

Bogdan Ivănel: Să fie responsiv, să înțeleagă oamenii de rând. De exemplu, Statele Unite au o lege care spune că orice comunicare guvernamentală trebuie să fie pe înțelesul cuiva care a terminat doar liceul. Asta este o chestiune de standard care ar trebui să existe și în România, printre multe alte standarde. Doi la mână, o capacitate de proiectare și o instituție publică care să poată să facă digitalizarea României.

Vitalie Cojocari: Avem o autoritate care se ocupă de asta.

Bogdan Ivănel: O avem, dar nu are capacitatea necesară. Și este, din păcate, politizată în foarte multe zone.

Și avem bune practici la care să ne uităm. De patru-cinci prim-miniștri încoace, noi am mers cu propuneri direct pe masa premierului despre cum ar trebui să arate o instituție funcțională. Pe modelul US Digital Services, pe modelul Gov.uk, nu reinventăm roata în România.

Avem și principiul „share and reuse”. Acolo unde avem o nevoie repetitivă, hai să construim o dată și să refolosim. Nu să cheltuim de 70 de ori, de 170 de ori, aceiași bani cu care putem să construim o dată.

Și asta vedem peste tot, inclusiv acum, prin cheltuirea banilor în PNRR. Avem sute de spitale în țară, fiecare se digitalizează separat. Și după aceea ne întrebăm de ce sistemele nu comunică și de ce trebuie să ne plimbăm cu o hârtie dintr-o parte în alta.

Grație presiunii societății civile a fost introdus, doar pentru diaspora, votul prin corespondență, dar el nu este comunicat destul și nu s-a construit încrederea necesară

Vitalie Cojocari: Estonia trăiește deja în viitor, acolo se votează cu telefonul mobil. Republica Moldova este, ca să-l citez pe domnul Postică, la un sfert de drum față de Estonia. România unde se află? 

Bogdan Ivănel: Suntem foarte departe. Cum spuneam, nu tehnologia este problema, ci capacitatea instituției. 

Vitalie Cojocari: Inclusiv față de Republica Moldova departe, inclusiv. 

Bogdan Ivănel: Probabil. Nu știu exact situația din Republica Moldova, dar noi avem două probleme. Avem o populație mai mare, avem o populație cu un total alt profil decât Estonia și avem niște instituții, pe de o parte, nepregătite pentru așa ceva. Haideți să vedem mai întâi două-trei succese de digitalizare a României în alte zone mai simple.

Vitalie Cojocari: Ghiseul.ro îmi vine în cap.

Bogdan Ivănel: Păi nu avem două-trei exemple. Hai să le avem pe acelea și după aceea să mergem la ceva atât de complex și atât de problematic precum votul online. Să nu ne aruncăm cu capul înainte. Separat, ce spunea și domnul Postică, [vorbim și despre] încrederea populației în acele instituții și în acel sistem. Dar avem și sisteme alternative. Cu greu, și datorită presiunii societății civile, a fost introdus, doar pentru diaspora, votul prin corespondență.

Vitalie Cojocari: Care nu este îmbrățișat de foarte mulți. 

Bogdan Ivănel: Da. Pentru că nu e nici comunicat destul de mult și nu s-a construit încrederea necesară. Hai să investim mai mult în votul prin corespondență, hai să educăm oamenii să-l folosească, hai să-l poată folosi oamenii și pentru alegerile locale. Dacă oamenii sunt pe drum - poate au o meserie care îi face să fie într-un alt județ sau într-un alt oraș în ziua respectivă -, nu pot să-și exercite dreptul de vot.

Hai să mărim accesul la aceste metode alternative în anii următori. Hai să ne uităm la votul electronic. Nu votul prin internet, ci votul electronic. La niște mașinării electronice în interiorul secției de votare. Sau la o perioadă mult mai lungă în care poți să-ți exprimi votul, astfel încât mai mulți oameni să aibă acces la exercitarea dreptului la vot și să aibă un cuvânt de spus legat de cei pe care îi avem după aceea în Parlament, în Consiliul Județean sau în Consiliul Local.

Vitalie Cojocari: Da, sunt niște îndemnuri extrem de practice și foarte bune. Vedem dacă sunt acceptate și de către Autoritatea Electorală Permanentă. Aștept să vedem dacă acceptă domnul președinte [al AEP] să ne dea o reacție mâine.

Bogdan Ivănel: Din nou, sprijinul nostru este acolo. Noi vă suntem alături din nou online cu VotDiaspora.ro, cu RezultateVot.ro. Foarte important în aceste zile este că oricine vrea să se înscrie ca observator la alegeri să folosească aplicația MonitorizareVot. Este un real ajutor să avem oameni în secții de votare care urmăresc procesul de vot. Îi invităm deci să intre pe VotCorect.ro și să se înscrie ca observatori electorali. Și să sprijine societatea civilă prin redirecționarea 3,5% din impozitul pe venit. Sau printr-un SMS cu textul PUTEM la 8864.

Vitalie Cojocari: Mulțumesc foarte mult, domnule Bogdan Ivănel, fondator și președinte Code for Romania / Commit Global.