De Ziua Mondială a Sănătății, rămâi informat cu cetrebuiesafac.ro în lupta contra efectelor produse de COVID-19

Când vorbim despre efectele pandemiei de coronavirus de obicei ne gândim la efectele asupra sistemului (supra aglomerarea spitalelor, lipsurile de materiale esențiale) sau efectele directe asupra fiecăruia dintre noi (restricții de mișcare, posibilitatea îmbolnăvirii).

Epidemia de SARS-Cov-2 are însă o serie de alte efecte nedorite, efecte la care mulți dintre noi nu se gândesc. Epidemia și restricțiile aferente pot avea un efect mult mai mare asupra copiilor și adolescenților din jurul nostru chiar dacă (sau poate chiar din cauză că) aceștia sunt mai puțin susceptibili la efectele directe ale bolii. Dar unul dintre cele mai puțin evidente efecte nedorite ale epidemiei este stigmatizarea unor categorii de persoane și asocierea lor cu epidemia de COVID-19.

Epidemiile sunt perioade stresante și adesea când suntem stresați avem mai puțină compasiune pentru alții. Acest lucru e cu atât mai evident în perioade de urgență de sănătate publică în care alții sunt pentru mulți cauza stresului. Așa apare stigmatizarea anumitor grupuri de persoane pe care le asociem cu boala. De exemplu, stigmatizarea și discriminarea pot avea loc atunci când oamenii asociază o epidemie, cum e COVID-19, cu o populație sau o naționalitate, chiar dacă nu toți indivizii din respectiva țară sau regiune se află în situații de risc pentru boală. Am văzut acest lucru la începutul epidemiei, când persoanele de descendență asiatică au fost marginalizate și uneori chiar atacate pentru asocierea lor cu boala. Am văzut-o și când mulți români întorși din străinătate au fost stigmatizați în mod direct ca „aducând boala în țară”. Sau în stigmatizarea unor întregi etnii sau categorii de vârstă pentru că „nu respectă restricțiile și ne țin pe toți în casă”.

Dar stigmatizarea nu e doar asociată cu etnii și categorii sociale, ea mai poate fi întâlnită când o persoană tocmai a ieșit din carantina COVID-19, chiar dacă ea nu mai este considerată un factor de risc în răspândirea virusului către ceilalți. Persoanele recuperate pot fi considerate periculoase de cei din jurul lor (familie, vecini etc.) și izolate social chiar după ce au trecut printr-o perioadă foarte dificilă din punct de vederenu nu doar al sănătății ci și al singurătății. Suntem încă într-o fază timpurie a epidemiei, în care marea majoritate a românilor nu au avut contact cu boala și expunerea la o persoană care a trecut prin boală poate părea ceva înfricoșător chiar când nu suntem într-un pericol imediat

E important în perioada dificilă prin care trecem cu toții să ne reamintim în mod constant că persoanele din jurul nostru nu sunt vinovate de existența acestei boli. Prietenii și vecinii noștri întorși din zone de risc, persoanele de descendență asiatică, bătrânii care ies să-și facă cumpărăturile pe când noi avem privilegiul de a putea sta acasă nu au cauzat epidemia de coronavirus.

Ce putem face în schimb?

În loc să fim o parte din problemă putem fi o parte din soluție. Pentru a evita stigmatizarea anumitor categorii de persoane verifică sfaturile puse la dispoziție de specialiști pe cetrebuiesafac.ro

Credem în sustenabilitate

În fiecare zi, sute dintre prietenii și colegii tăi lucrează pentru a construi instrumente digitale utile pentru a ne face viața mai ușoară și pentru a aduce România mai aproape de progresul tehnologic. Fiecare donație recurentă ne ajută să construim soluții din ce în ce mai repede.

Donează 10 dolari recurent aici.