Education for Romania / Digitalizarea justiției

Resursa umană din sistemul juridic nu este suficientă pentru nevoile actuale

O categorie importantă de probleme care a reieșit atât din studiul rapoartelor realizate de autorități, cât și din informațiile adunate din interviurile realizate în contextul acestei cercetări se referă la lipsa resursei umane din sistem. 

O mare parte din presiunea sistemului de justiție este reprezentată de volumul mare de muncă pe care îl au magistrații și a lipsei de resurse pe care le au pentru a putea soluționa în timpi rezonabili cauzele pe care le au pe rol. Lipsa resursei umane este cauzată de o serie de factori care cumulați au condus sistemul într-un punct dificil, în care majoritatea profesioniștilor încă rămași în el se confruntă cu episoade lungi de suprasolicitare. În următorul capitol vor fi detaliate principalele probleme identificate în ceea ce privește personalul din sistemul judiciar. 

Deși în ultimii ani au existat eforturi de a îmbunătăți situația provocată de lipsa resursei umane, acestea nu au putut fi remediate în totalitate. Lipsa de resursă umană din sistemul juridic este prezentă în raportările autorităților și în monitorizările realizate de terți încă din anul 2003. Principalul motiv pentru care situația a devenit critică în ultimul an este numărul ridicat de pensionări a magistraților (adică atât a judecătorilor, cât și a procurorilor). Deși această problemă este cunoscută, numărul concursurilor pentru admiterea în magistratură nu este suficient pentru a compensa cu numărul pensionărilor sau al ieșirilor din profesie. Mai mult decât atât, INM nu are capacitatea (din punct de vedere al resurselor umane, dar și a celor materiale) să pregătească mai multe persoane decât numărul de locuri care se scot la concurs.

Conform unui raport realizat de Consiliul Superior al Magistraturii vizavi de starea justiției în anul 2022, arată că dintre cele 95 de judecătorii cu încărcătură peste media națională, mai mult de două treimi dintre acestea aveau un grad de ocupare a posturilor sub 75%. Acest lucru sugerează că volumul mare de dosare nu este neapărat rezultatul unei creșteri a activității, ci mai degrabă al unei subocupări a posturilor (CSM, 2023). 

În anul 2022, tribunalele cu cea mai mare încărcătură pe judecător au fost Tribunalul Ilfov, Tribunalul Galați și Tribunalul Specializat Argeș. Tribunalul Ilfov a avut cea mai mare încărcătură, cu 2847 de dosare pe judecător, în creștere față de anul anterior (1.675 de dosare/judecător în 2021). Cu toate acestea, analiza arată că dacă Tribunalul Ilfov ar fi fost complet ocupat conform schemei de personal, aceasta fiind acum la 70%, numărul de dosare ar fi scăzut la aproximativ 69.65% din numărul actual (CSM, 2023). 

În perioada 2018-2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad a înregistrat cea mai mare încărcătură pe procuror, cu 4.944 de dosare penale pe procuror. Aceasta se datorează faptului că schema de personal a acestui parchet a fost ocupată în proporție de doar 42%, cu doar 5 procurori din cei 12 prevăzuți. Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia a avut și el o încărcătură semnificativă, cu 4.019 dosare pe procuror, din cauza unei scheme de personal ocupată în proporție de doar 43%. Situația similară s-a înregistrat și la Parchetele de pe lângă Judecătoriile Răcari, Jibou și Dorohoi, care au avut între 2.947 și 3.351 de dosare penale pe procuror, explicabilă prin gradul insuficient de ocupare a schemei de personal. Astfel, mai multe unități de parchet au depășit nivelul de 2.500 de dosare pe procuror, indicând o nevoie acută de resurse suplimentare (CSM, 2023). 

Mai mult decât atât, problema a fost agravată în ultimii ani și de amânarea concursurilor de intrare în profesie (respectiv în 2019, iar în 2020 procedura de concurs a fost invalidată de Curtea Constituțională). Pe lângă situația provocată de lipsa concursurilor, între anii 2018 și 2019, cerințele privind vechimea în muncă pentru procurorii din anumite servicii au crescut semnificativ de la o zi la alta, lucru care a condus la plecarea unui număr semnificativ de persoane care nu mai îndeplineau noile cerințe și la dificultăți în recrutarea de personal nou (Comisia Europeană, 2021). 

În Raportul privind starea justiției elaborat de CSM pentru anul 2022, există o secțiune care sumarizează vulnerabilitățile observate de instanțe, dar și recomandări care vin din partea acestora pentru adresarea respectivelor vulnerabilități. Printre acestea, a fost identificată și problema schemei neadaptate de personal auxiliar pentru nevoile curente. Deși, la o primă vedere pare că schemele de personal auxiliar sunt în general acoperite în proporții mari, în realitate, judecătorii și procurorii solicită degrevarea lor de activități și atribuții care nu implică expertiză juridică. 

Institutul Național de Magistratură a publicat în luna martie a anului 2023 o statistică privind concursurile organizate pentru intrarea în magistratură urmărind date din 2005 până la momentul publicării statisticii (INM, 2023).

Folosind datele oferite în document, am urmărit competiția pentru intrarea în profesie din 6 în 6 ani pentru a verifica ce fluctuație a existat în decursul ultimilor 18 ani. În 2006, au fost înregistrați 2456 de candidați, din care 180 au fost admiși, indicând o medie de aproximativ 13,6 candidați per loc disponibil. În 2012, numărul candidaților a crescut la 3237, cu 200 de candidați admiși, ceea ce a dus la o medie de aproximativ 16 candidați pe loc. Totuși, în 2018, numărul candidaților a scăzut la 2301, iar numărul de admiși a fost de 197, ceea ce a redus media la aproximativ 11 candidați per loc. În 2023, numărul candidaților înscriși a continuat să scadă la 1518, dar numărul de admiși a crescut la 270, ceea ce a redus semnificativ media la aproximativ 5 candidați pe loc. Astfel, aceste date arată că pe parcursul perioadei analizate, a existat o variație importantă în interesul și competitivitatea concursurilor. 

Profesia de judecător este una complexă, care necesită nu doar cunoștințe juridice solide, ci și abilități interpersonale și competențe profesionale adecvate pentru a face față diversității situațiilor întâlnite în sala de judecată. Acest lucru este recunoscut pe plan european de către instituțiile responsabile cu formarea profesională a judecătorilor și procurorilor din cele 28 State Membre ale Uniunii Europene, prin Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN). 

În 2016, EJTN a dispus o declarație prin care erau definite principiile formării judiciare și care subliniază faptul că formarea judiciară ar trebui să fie mult mai amplă decât doar acumularea de cunoștințe juridice, ci ar trebui să vizeze și dezvoltarea de valori și competențe profesionale. Principiile formării judiciare, așa cum sunt descrise, subliniază necesitatea unei abordări practice și pluridisciplinare în procesul de instruire a judecătorilor. 

În formarea inițială și continuă a judecătorilor din România, există un număr redus de cursuri de pregătire pentru abilitățile care nu țin de activitatea juridică, interviurile efectuate în această cercetare confirmând acest lucru.

Specializarea procurorilor în diferite domenii este importantă pentru eficiența și calitatea actului de justiție. Cu toate acestea, interviurile cu aceștia ne-au indicat că resursele actuale pentru formarea continuă și inițială a procurorilor nu sunt adecvate pentru a satisface pe deplin nevoile din teren. Faptul că cursurile sunt predate de către formatori care sunt ei înșiși procurori specializați în anumite domenii poate limita perspectiva și diversitatea abordărilor în procesul de formare.

Interviurile efectuate arată că procurorii ar beneficia în mod semnificativ de cursuri de formare specializate, susținute de experți în domeniu. Acest lucru ar aduce o perspectivă nouă în procesul de instruire, întrucât experții din afara sistemului judiciar pot aduce cu ei cunoștințe și experiențe din diverse contexte și din afara contextului judiciar.

Expertiza judiciară este esențială în soluționarea cazurilor, mai ales în contextul actual, în care faptele penale și nu numai implică adesea aspecte tehnice complexe, cum ar fi securitatea cibernetică și criptomonedele. Din interviurile cu profesioniștii din domeniul judiciar, care lucrează cu experți, am aflat că există dificultăți în accesarea experților judiciari din mai multe cauze, una din cele mai pregnante fiind limitarea de buget impusă de către ordonatorii de credite. Această limitare financiară afectează nu doar numărul de experți disponibili, ci și calitatea serviciilor lor. Mai mult decât atât, procedurile birocratice și timpul necesar pentru a obține expertiza pot încetini procesul de judecată și pot duce chiar la prescrierea unor fapte penale.