Ministerul Justiției (MJ) este autoritatea publică centrală care are ca misiune să lucreze pentru  buna funcționare a sistemului judiciar, asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești.  

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Este format din 14 magistrați (judecători și procurori), 2 reprezentanți ai societății civile și reprezentanți ai instituțiilor centrale cu atribuții în domeniul justiției. CSM este cel care face propunerile de numire în funcție a magistraților, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor. 

Referitor la ultimul punct, CSM îndeplinește rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor. 

Inspecția Judiciară funcționează pe lângă Plenul CSM, ca un corp autonom. Aceasta are atribuţii de analiză, verificare şi control sub coordonarea şi controlul plenului. Inspecția Judiciară poate verifica activitatea și conduita necorespunzătoare a judecătorilor și procurorilor, pe baza unei sesizări care poate fi făcută de orice persoană interesată. Instituția nu poate pune în discuție soluțiile date prin hotărâri judecătorești, acestea putând fi contestate doar prin căi de atac (de exemplu, apel sau recurs).

ANABI este o agenție aflată sub coordonarea Ministerului Justiției, a cărei misiune este să contribuie la identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi a altor bunuri având legătură cu infracţiunile, să gestioneze și să valorifice social bunurile și valorile confiscate.

ANI este o instituție autonomă, care exercită un control administrativ, specializată în verificarea averilor dobândite în timpul exercitării unei funcții publice, conflictelor de interese și a incompatibilităților.

ANP este o instituție subordonată Ministerului Justiției, responsabilă pentru aplicarea regimului de detenţie, adică pentru organizarea pazei, escortării, însoțirii, supravegherii și aplicării regimului de executare a pedepselor și măsurilor privative de libertate. Instituția organizează și activități de reintegrare socială a deținuților, persoanelor internate și arestate preventiv, precum și activități de prevenire a criminalității și terorismului în mediul penitenciar.

DNP este o instituție subordonată Ministerului Justiției, care este responsabilă pentru al reabilitarea socială a infractorilor în vederea diminuării riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni. 

ONRC este o instituție subordonată Ministerului Justiției. Registrul comerţului este serviciul public de interes general prin care se asigură înregistrarea şi publicitatea firmelor românești, precum și sucursalele firmelor cu sediul în străinătate. 

CCR este singura instanță care judecă aspecte ce țin de constituționalitate, mai fiind numită și ”garantul constituției României” și fiind independentă față de orice altă instituție publică. CCR este compusă din 9 judecători, dintre care trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. CCR se poate pronunța asupra constituționalității legilor interne sau tratatelor internaționale la care România urmează să devină parte, preventiv sau după ce aceasta a fost invocată într-o instanță de judecată. CCR poate decide și asupra conflictelor de natură constituțională care apar între autoritățile naționale, precum cele referitoare la separația puterilor în stat.

ICCJ, cunoscută în trecut sub numele de ”Curtea Supremă de Justiție”, are rolul de a asigura asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. În acest scop, ICCJ se pronunță asupra unor probleme de drept care au fost  soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti. ICCJ are și competența de a judeca, în primă instanță sau în cadrul căilor de atac, anumite cauze considerate de mare importanță. 

Curțile de Apel sunt instanțe judecătorești care judecă, în primă instanță, unele procese administrative  și penale de importanță mai mare, conform legii. În apel, ele judecă cauzele în care există o hotărâre dată de tribunal. Tot curțile de apel sunt cele care decid asupra conflictelor de natură administrativă dintre diferite instanțe aflate în subordinea lor. În România, există 15 curți de apel, fiecare fiind responsabilă de câteva județe și de tribunalele și judecătoriile aflate acolo.

Tribunalele sunt instanțe judecătorești care judecă, în primă instanță,  toate cauzele civile și penale care nu sunt date prin lege în competența judecătoriilor sau curților de apel. În apel, tribunalele judecă cauzele în care există o hotărâre dată de către judecătorii. În România, există 42 de tribunale, câte unul pentru fiecare județ (inclusiv Municipiul București). 

Judecătoriile sunt instanțe judecătorești care judecă, în primă instanță, toate cauzele legate de familie, stare civilă, locuire și cererile de valoare mică (până la 200.000 RON), precum și toate cauzele penale care nu sunt alocate, prin lege, altor instanțe. Judecătoriile au atribuții și în alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum și în înregistrarea organizațiilor neguvernamentale și sindicatelor. În România, există 176 de judecătorii, răspândite pe întreg teritoriul țării.

Instanțele militare au competența de a judeca numai infracțiunile comise de militari, precum trădarea, spionajul, crimele de război sau genocidul. Există patru tribunale militare la nivel național, precum și o curte militară de apel.

Notarul este un liber profesionist care îndeplinește acte de autoritate publică. Rolul său principal este de a autentifica și legaliza documente importante, cum ar fi contracte, procuri sau testamente, asigurându-se că acestea respectă reglementările legale și exprimă voința părților în termeni juridici. Principiul stabilității în funcție garantează independența și echitatea notarilor publici în luarea deciziilor. Activitatea lor este necontencioasă, adică se desfășoară în afara litigiilor și are ca scop armonizarea intereselor părților implicate.

Executorii judecătorești sunt desemnați să desfășoare un serviciu de interes public, constând în executarea silită a hotărârilor judecătorești civile și a altor dispoziții legale din titlurile executorii. Aceștia își desfășoară activitatea în circumscripția curții de apel din zona în care este situată judecătoria asociată, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. 

Ministerul Public este una dintre instituțiile de bază ale statului de drept, având un rol crucial în menținerea respectării legii, protejarea intereselor generale ale societății și garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. În cadrul sistemului constituțional românesc, Ministerul Public ocupă o poziție distinctă față de celelalte ministere și are o serie de atribuții fundamentale care contribuie la menținerea echilibrului și bunei funcționări a sistemului judiciar. Instituția nu este asemănătoare cu un alt minister, ci este o instituție piramidală care funcționează prin intermediul parchetelor. Ministerul public nu este condus de un ministru, ci de un Procuror General care conduce și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care este în vârful arhitecturii Ministerului. 

Un alt aspect important al rolului constituțional al Ministerului Public este acela de a apăra ordinea constituțională și de a proteja valorile fundamentale ale democrației împotriva oricăror amenințări sau presiuni. În acest sens, instituția are responsabilitatea de a interveni în situații de criză sau de încălcare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale, asigurând respectarea principiilor statului de drept și a separației puterilor în stat.

Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală. În acest scop, procurorii lucrează îndeaproape cu poliția judiciară. Procurorii participă și la ședințele de judecată în cauzele penale, și au rol activ în aflarea adevărului, putând inclusiv să atace acele hotărâri judecătorești pe care le consideră neîntemeiate.

Direcția Națională Anticorupție este un parchet specializat în combaterea corupției mari și medii. DNA are un rol în descoperirea, investigarea și aducerea în fața instanței a cazurilor de corupție medie și mare.

DIICOT este o structură din cadrul Ministerului Public care are rolul de a destructura grupurile infracționale organizate, frontaliere și transfrontaliere și de a combate terorismul. Procurorii DIICOT sunt cei care coordonează cercetarea penală, între altele, în cazuri de trafic de persoane sau de minori, trafic de droguri și infracțiuni contra securitățiii naționale. 

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) are misiunea de a elabora și implementa politicile publice în domeniul afacerilor interne, de a coordona activitățile pentru menținerea unui climat de ordine, siguranță și încredere publică, de a preveni și gestiona situațiile de urgență, de a aplica politicile europene și de a îndeplini obligațiile României ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO.

Poliția judiciară are rolul de a strânge probele necesare pentru a dovedi existența unei infracțiuni, a identifica făptuitorii și a-i trage pe aceștia la răspundere.  Pe durata urmăririi penale, polițiștii sunt coordonați de un procuror.

Institutul Național de Criminalistică coordonează și monitorizează activitatea de cercetare la fața locului, de realizare a expertizelor și constatărilor criminalistice, de realizare a perchezițiilor informatice efectuate de structurile criminalistice, precum și a activităților specifice identificării criminalistice în Poliția Română și de management al calității în activitatea de laborator.

Institutele de Medicină Legală sunt unități subordonate Ministerului Sănătății. În interesul justiției, medicina legală urmărește să evalueze, la solicitarea organelor de justiție sau a părților implicate, aspectele medicale legate de starea victimei unei infracțiuni. În România, există 6 institute de medicină legală, fiecare deservind mai multe județe.

Comisia Europeană este o instituție a Uniunii Europene, responsabilă cu întocmirea propunerilor legislative, punerea în aplicare a deciziilor, respectarea tratatelor UE și de gestionarea activității curente a UE. Comisia poate declanșa proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva statelor membre UE, inclusiv în ceea ce privește domeniul justiției. 

CJUE  își are sediul în Luxemburg și este organul judiciar suprem al Uniunii Europene. CJUE supraveghează aplicarea uniformă și interpretarea legii Uniunii Europene, în cooperare cu instanțele naționale. Curtea de Justiție a Uniunii Europene rezolvă, de asemenea, dispute legale între guvernele naționale și instituțiile UE și poate acționa împotriva instituțiilor UE în numele persoanelor fizice, companiilor sau organizațiilor ale căror drepturi au fost încălcate.

Agenția pentru Drepturi Fundamentale este o instituție a UE însărcinată cu "colectarea și analizarea datelor privind drepturile fundamentale în conformitate, în principiu, cu toate drepturile enumerate în Carta Drepturilor Fundamentale a UE, inclusiv în ceea ce privește accesul la justiție. 

Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) este un organism judiciar, format din experți din toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei și pregătește instrumente pentru a îmbunătăți eficiența și funcționarea justiției în Europa.

Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional. Sarcina principală a Comisiei de la Veneția este de a oferi statelor consiliere juridică sub formă de „opinii juridice” cu privire la proiectele de lege sau legislația deja în vigoare care îi sunt supuse examinării.

Konrad-Adenauer-Stiftung (KAS) este o fundație politică care are 18 birouri în Germania și peste 110 reprezentanțe în peste 80 de țări. Bucureștiul este și sediul Programului Statul de Drept pentru Europa de Sud-Est al KAS, prin care sunt susținute cercetări, programe de training pentru tinerii juriști (precum Lideri pentru Justiție) și alte inițiative care au rolul de a consolida justiția și statul de drept. 

Lideri pentru Justiție este o comunitate de tineri juriști din România care reunește profesioniști din domenii variate ale dreptului și care încurajează dialogul și cooperarea între profesiile juridice. LiderJust este asociația comunității „Lideri pentru Justiție”, dezvoltată în ultimii 15 ani pentru promovarea valorilor statului de drept de către Fundația Konrad Adenauer - Reprezentanța în România. Printre altele, LiderJust dezvoltă programe de educație juridică și de creștere a gradului de conștientizare privind actul de justiție în rândul populației. 

EFOR sunt un think tank din Bucureşti înfiinţat de experţi cunoscuţi în politici publice şi reforma administraţiei. Domeniile pe care le acoperă includ reforma administraţiei şi integritate; descentralizare şi finanţe publice; reforma justiţiei şi anticorupţie. 

ACTEDO este o organizaţie neguvernamentală cu sediul în Cluj-Napoca. ACTEDO are ca scop promovarea drepturilor fundamentale ale omului şi egalităţii de gen. Printre altele,  ACTEDO sprijină persoane ale căror drepturi fundamentale au fost încălcate să își facă dreptate, oferindu-le asistență juridică pro bono prin intermediul avocaților colaboratori. De asemenea, sunt implicați în  cercetare și advocacy pentru îmbunătățirea cadrului legal și a politicilor publice privind accesul la justiție al grupurilor vulnerabile și avocatura pro bono.

Funky Citizens este o organizație neguvernamentală cu sediul în București, care își desfășoară activitatea în domeniul bunei guvernări și cetățeniei active. Între altele, au dezvoltat proiecte menite să explice rolul actorilor din justiție, dicționare de concepte juridice, dar și o versiune ilustrată a Constiuției României. 

CRJ este o organizaţie neguvernamentală, cu sediul în București, care acţionează pentru crearea şi funcţionarea unui cadru legal şi instituţional care să asigure respectarea drepturilor omului şi a egalităţii de şanse şi pentru accesul liber la un act de justiţie echitabil. Printre altele, CRJ monitorizează respectarea drepturilor în România, dar și accesul la justiție al persoanelor cu dizabilități. 

TdH este o delegație a Terre des hommes (Tdh), cea mai importantă organizație elvețiană din domeniul protecției copilului. Domeniile de activitate ale TdH în România includ protecția și promovarea drepturilor copilului și justiția juvenilă. 

APADOR-CH este o organizație neguvernamentală care are misiunea de a lucra pentru protecţia drepturilor omului şi pentru stabilirea echilibrului atunci când acestea sunt în pericol sau sunt încălcate.  Între altele, APADOR-CH implementează programe de sprijin pentru avertizorii de integritate (whistleblowers) și  privind discriminarea în sistemul juridic. 

Asociația Safe Pol este o organizație non-profit care desfășoară programe și activități practice de formare pentru polițiști. Organizația își propune să ofere ofițerilor de poliție o pregătire practică suplimentară, care lipsește adesea din programul de învățământ oficial. Prin intermediul Asociației, sunt reuniți ofițeri din toate specializările pentru a face schimb de cunoștințe și experiențe. Asociația a organizat recent un curs de formare privind identificarea victimelor traficului de persoane, în colaborare cu procurori, avocați ai victimelor și alte părți interesate.

Asociația Forumul Judecătorilor din România, conform statutului, își propune să contribuie la progresul societății prin promovarea unei justiții independente, echitabile și eficiente. Astfel, asociația se angajează să apere drepturile și independența judecătorilor în exercitarea atribuțiilor lor conform principiilor fundamentale ale independenței judiciare, atât în context intern, cât și european și internațional. Ea își asumă responsabilitatea de a promova libertatea și demnitatea profesiei de judecător, precum și de a apăra independența justiției față de celelalte puteri ale statului. Scopul asociației este de a satisface interesul public pentru independența justiției, înțeleasă ca fundament al statului de drept și garanție a unui proces corect, respectând valorile statului de drept.

Conform statutului său, asociația se angajează să protejeze drepturile și independența procurorilor în îndeplinirea responsabilităților lor, respectând principiile fundamentale ale independenței autorității judecătorești. Ea promovează libertatea și demnitatea profesiei legale și apără statutul procurorilor în cadrul statului de drept, asigurând în același timp independența justiției față de celelalte puteri ale statului, atât la nivel intern, cât și în cadrul Uniunii Europene și la nivel internațional.

Facultățile de drept pregătesc viitorii juriști ai țării, având o durată de patru ani. Nu există specializări de studii, toți studenții urmând cursuri de drept civil, penal, administrativ, european etc. Absolvenții de drept trebuie să susțină examene de admitere și studii suplimentare pentru a activa în majoritatea profesiilor juridice. La nivel național, există în jur de 40 de facultăți de drept. 

INM este o instituție aflată sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, fiind responsabilă pentru admiterea în profesie, formarea și organizarea de examene pentru magistrați (judecători și procurori).  Persoanele admise în profesia de magistrat trebuie să urmeze timp de 2 ani cursurile institutului. 

Școala Națională de Grefieri este o instituție aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează atât pregătirea profesională inițială a viitorilor grefieri, cât şi pregătirea profesională continuă a acestora. 

UNBR reprezintă asocierea tuturor barourilor, fiind organizația profesională a avocaților din România. UNBR; împreună cu barourile, asigură exercitarea calificată a dreptului la apărare, competenţa şi disciplina profesională, protecţia demnităţii avocaţilor membri.  Barourile au, de asemenea, responsabilitatea organizării examenelor de admitere în profesia de avocat. 

La nivel național, există peste 38.000 de avocați înscriși în listele celor 42 de Barouri. 

INPPA funcționează sub autoritatea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România, fiind responsabil pentru formarea și pregătirea profesională inițială și continuă a avocaților. 

Uniunea Națională a Notarilor Publici este o organizație profesională reprezentativă la nivel național, cu personalitate juridică, de interes public, cu patrimoniu şi buget propriu.Admiterea în profesia de notar se face pe baza unui concurs organizat de Institutul Notarial Român. Persoanele admise în profesia de notar trebuie să urmeze timp de 2 ani cursurile institutului.

Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este o organizaţie profesională cu personalitate juridică, formată din toţi executorii judecătoreşti din România numiţi de ministrul justiţiei în condiţiile legii, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome. Uniunea are ca scop principal reprezentarea şi apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi.

Consiliul de Mediere este un organism autonom cu personalitate juridică, de interes public, care reglementează și organizează profesia de mediator și promovează activitatea de mediere. 

UNTAR. este o organizație non-guvernamentală a traducătorilor și interpreților autorizați de Ministerul Justiției din România care militează  pentru recunoașterea și apărarea drepturilor traducătorilor și interpreților judiciari.