Elevii LGBTQIA+ se confruntă cu un nivel ridicat de bullying în școli
Asociația ACCEPT a publicat în 2017 cercetarea ”Un liceu sigur pentru toți” care a pus la dispoziția autorităților, dar și a publicului larg, date care arată “experiențele liceenilor LGBT, dar și percepțiile tinerilor non-LGBT despre aceștia”. În ceea ce privește persoanele LGBT:
96% consideră că termenii homosexual și lesbiană sunt folosiți cu sens negativ;
71% din elevii LGBT consideră că tinerii din comunitate nu sunt în siguranță la școală, mai ales din punct de vedere emoțional;
61% dintre elevii LGBT au fost victime sau martori ai unei agresiuni;
65% dintre elevii LGBT și aliații lor spun că profesorii fac remarci cu caracter homofob la ore.
Este unanim recunoscut că bullying-ul în școli este o realitate de zi cu zi pentru foarte mulți tineri LGBTQ+. Gesturile sau mersul prea feminin al unor băieți gay sunt repede observate de colegi și devin motiv de umilire și agresiune. Multe persoane LGBTQ+ spun că nici nu au început să-și chestioneze orientarea sexuală când alți copii încep să-i umilească. Fenomenul este similar și chiar accentuat pentru copiii trans, atunci când felul în care își exprimă genul nu corespunde cu normele sociale.
Pe lângă rușine și vină apare atunci homofobia sau transfobia internalizată. Ei își neagă și reprimă sentimentele și încearcă să-și modifice comportamentul pentru a trece neobservați. Bullying-ul poate duce la izolare și la depresie, acești copii evitând tot mai des școala ca să scape de comportamentul abuziv.
Profesorii nu sunt instruiți despre realitâțile și nevoile elevilor LGBTQIA+
Personalul școlar nu este pregătit să identifice și să ofere sprijin tinerilor LGBTQ+. Ei sunt la fel de neinformați pe această temă ca restul populației și foarte mulți au atitudini homofobe sau transfobe. Chiar și cei care au atitudini mai tolerante sunt stânjeniți să abordeze teme LGBTQ+ și multora le este frică să deschidă subiecte care sunt nepopulare cu părinții. Când apar situații de bullying, cei mai mulți nu știu să intervină. Asociația ACCEPT a oferit formare pentru profesorii dornici să învețe despre combaterea bullying-ului și a discriminării LGBTQ+ în școală.
Lipsa de inițiere a profesorilor în problematica LGBTQ+ contribuie la perpetuarea unui mediu în general neincluziv în școlile din România. Acest mediu ostil nu-i afectează doar pe elevi, ci afectează și personalul LGBTQ+ din învățământ, de pildă înșiși profesorii care fac parte din acest grup. Faptul că nu cunoaștem dascăli LGBTQ+ nu atestă inexistența lor, ci mai degrabă faptul că sunt profund invizibili. Putem presupune că intoleranța colegilor și mai ales a părinților îi face pe majoritatea profesorilor LGBTQ+ să nu fie deschiși pe acest subiect. Un lucru este însă sigur, învățământul românesc nu este prietenos nici cu elevii nici cu profesorii LGBTQ+.
Curriculumul școlar nu include tematica LGBTQIA+
Conform raportului Centrului de Resurse Juridice (CRJ) pe tema discriminării persoanelor LGBTQ+ în educație
”numai un procent de 25% dintre elevi spun că profesorii vorbesc uneori (rar) despre sexualitate și orientare sexuală. Orele de curs la care se vorbește despre sexualitate sunt psihologia, dirigenția, biologia sau religia. În cele mai multe cazuri în care elevii descriu modul în care se vorbește despre sexualitate și orientare sexuală, aceștia menționează atitudinile negative ale profesorilor. De asemenea, mulți elevi menționează și stânjeneala ori jena pe care o simt din partea profesorilor atunci când vine vorba despre sexualitate.”
Tot din raportul CRJ aflăm că educația pentru sănătate este singura disciplină, opțională de altfel, unde este menționată orientarea sexuală în programa școlară, pentru nivelul de liceu. În anul școlar 2018-2019, aproximativ 140.000 de elevi au beneficiat de disciplina opțională „Educație pentru sănătate”, clasele I-XII - reprezentând cam 5% din numărul total al elevilor. Acest număr a scăzut cu aproximativ jumătate față de anii anteriori, mai precis anul școlar 2016- 2017, când aproximativ 250.000 de elevi au beneficiat de acest opțional. Raportul CRJ mai spune și că, atunci când nu există un ghidaj cu privire la predarea acestei teme, școlile și profesorii neglijează de cele mai multe ori tema LGBTQ+.
Din cauza mediului ostil unii tineri LGBTQIA+ abandonează școala înainte de terminarea liceului
Abandonul școlar este una dintre consecințele extreme ale neincluziunii persoanelor LGBTQ+ în sistemul educațional și problema este cu atât mai prezentă cu cât acestea fac parte și din alte categorii defavorizate. Tinerii LGBTQ+ de etnie romă care se confruntă și cu agresiuni și discriminări pe criteriu rasial și tinerii care locuiesc în zona rurală sau fac parte din familii cu o situație financiară precară sunt în mod predilect expuși la acest risc.
A avea o identitate trans reprezintă un factor de risc ridicat și fetele trans (care au fost crescute și socializate ca băieți) sunt o categorie în mod special vulnerabilă. Un nivel mai ridicat de agresiune este îndreptat asupra lor atât din partea familiei cât și din partea societății. Multe fete trans care nu au terminat liceul, lipsite de orice formă de suport (din partea familiei sau a statului) ajung să practice munca sexuală ca singură forma de a se susține.