Civic for Romania / Alegeri corecte. Alegători informați

Probleme legate de votul în diaspora

Principalul motiv pentru lipsa de capacitate a statului de a deservi votanții din diaspora este pentru că nu există o listă cu numărul exact al cetățenilor români din fiecare țară. Cetățenii români care emigrează nu declară noua țară de reședință în România iar autoritățile române nu au cum să le impună această obligație. Mai mult, mulți cetățeni sunt circumspecți să declare noua reședință din cauza unor presiuni legate de declararea reședinței fiscale, în interes de impozitare ANAF, în trecut. Până la alegerile prezidențiale din 2019, Ministerul Afacerilor Externe nici măcar nu solicita date cu privire la cetățenii români de la țările gazdă, iar listele cu cetățeni români domiciliați sau cu reședința în străinătate includeau state sau entități teritoriale dispărute și numere extrem de mici de români (de ordinul miilor)  în țări cu diaspore semnificative, de ordinul sutelor de mii). Începând cu noiembrie 2019, AEP a pus la dispoziția românilor un website pe care își pot declara țara de reședință dar și proceduri noi pentru suplimentarea numărului de materiale electorale sau secții de vot. Numărul de români care au ales să se înscrie pentru vot la secție prin intermediul platformei a fost de ordinul zecilor de mii doar. În continuare nu există liste  permanente cu votanții din diaspora.

Din cauza cuantificării inexacte a dimensiunilor diasporei, lipsa unui număr adecvat de secții a fost în ultimii cinci ani una din principalele probleme ale votului din străinătate. Cu ocazia ultimelor alegeri prezidențiale s-au făcut eforturi considerabile pentru a dimensiona corect diaspora și a oferi un număr de secții care să permită un vot fluid. Dacă adăugăm la acest lucru prelungirea programului de vot în diaspora la aproape 40 de ore pe parcursul a trei zile (cu opțiune de prelungire suplimentară) putem considera problema ca parțial rezolvată. Cu toate acestea dimensionarea s-a făcut cu ajutorul datelor oferite de state cu rezidenți români sau prin autoraportare pe un website public, votstrăinătate.ro, neavând vreo garanție a repetării votului fluid la alegeri următoare. Pe lângă acest lucru persistă problemele din zone cu un număr semnificativ dar o densitate foarte mică de votanți români (cum ar fi Statele Unite ale Americii) unde secțiile de votare sunt sporadice.

Din 2014, odată cu problemele votului de la prezidențiale, a devenit evident că există o discrepanță extrem de mare între numărul de votanți din diaspora și numărul de secții alocate. Dacă în mod normal e nevoie de o secție pentru fiecare 500 de votanți, numărul de secții din diaspora (și nu numai) e bazat pe date vechi. Mai mult, problemele sunt agravate de faptul că secțiile nu sunt alocate după distribuția efectivă a populației în diaspora, ci după locațiile unde MAE poate organiza facil secții. Acest lucru duce la distanțe foarte mari în diaspora între secții (mii de km în SUA, de exemplu) și o imposibilitate pentru mulți votanți de a își exercita votul. La un nivel mai mic această problemă se poate regăsi și în țară, în special în zonele izolate.