(Raport alegeri) Infrastructura instituțională electorală la nivelul anului 2020

În ciuda faptului că România a trecut printr-o serie de referendumuri în ultimii 15 ani, constituția care se aplică este în continuare cea din 1991, modificată în 2003. Mai multe inițiative de revizuire a acesteia au fost admise, dar neîncorporate (unicameral, justiție) sau nediscutate încă în Parlament. În ceea ce privește reglementarea alegerilor, România nu are un Cod Electoral, fiecare categorie de alegeri având propriul set de acte normative și hotărâri conexe sub care se organizează. Legislația principală electorală e completată de o serie de hotărâri emise de instituții abilitate, precum ministere, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) sau de decizii ale Biroului Electoral Central (BEC). Începând cu anul 2016 la anumite alegeri cu circumscripție națională se poate vota prin corespondență. Începând cu alegerile prezidențiale din 2019 timpul de votare în diaspora a fost extins la 3 zile pentru a evita formarea de cozi ce nu permit cetățenilor plecați să voteze. Din 2016 la majoritatea alegerilor se folosește sistemul Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenței la Vot (SIMPV), frauda electorală devenind aproape imposibilă.

Parlamentare

Alegerile parlamentare din România se desfășoară o dată la patru ani într-un singur tur, conform unui sistem de vot pe liste cu reprezentare proporțională, în circumscripții locale. Rata de reprezentare în parlamentul bicameral din România este de un deputat la 73.000 de locuitori, respectiv un senator pentru fiecare 168.000, ceea ce a dus la un parlament curent ce constă în 308 de deputați la care se adaugă 18 locuri rezervate pentru minorități naționale, respectiv 134 senatori. La aceștia se adaugă 2 senatori și patru deputați aleși să reprezinte diaspora. Legislație primară în cazul alegerilor parlamentare este legea 51/2008 care aduce la zi legislația electorală și este complementară legii 208/2015. Legea nr. 288/2015 asigură posibilitatea votului prin corespondență pentru votanții din diaspora. Pentru a putea candida un partid trebuie să strângă un număr de 1% de semnături din totalul alegătorilor înscriși în registrul electoral (18.217.411 la nivelul anului 2019) pe când un candidat independent are nevoie de 1% din totalul celor din circumscripția în care candidează. Pentru a obține locuri în parlament, un partid trebuie să strângă cel puțin 5% din voturi.

Legislație Primară

Legea 51/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2016 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2016 şi pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi a Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente – Text în vigoare începând cu data de 28 iulie 2019
Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare

Legislație Secundară

Legislația Secundară constă în principal în ordine de ministru, hotărâri de guvern și decizii ale AEP privind organizarea alegerilor. Majoritatea au un rol de clarificare sau de organizare și metodologie. Alte izvoare de lege, precum deciziile Biroului Electoral Central (BEC) pot de asemenea să impacteze alegerile la un nivel administrativ. Legislația secundară poate fi găsită pe site-ul AEP.

Prezidențiale

Alegerile prezidențiale se desfășoară o dată la 5 ani în două tururi, într-o singură circumscripție națională. Principală lege pentru organizarea alegerilor prezidențiale e legea 370/2004 pentru alegerea președintelui, completată de legea 148/2019, cu voturile prin corespondență legiferate de legea 288/2015. Pentru a putea candida la președinție orice candidat are nevoie de semnături de la 200.000 din totalul alegătorilor din registrul electoral.

Legislație Primară

Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente – Text în vigoare începând cu data de 28 iulie 2019
Legea nr. 148/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală
Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Legislație Secundară

Legislația Secundară constă în principal în ordine de ministru, hotărâri de guvern și decizii ale Autorității Electorale Permanente (AEP) privind organizarea alegerilor. Majoritatea au un rol de clarificare sau de organizare și metodologie. Alte izvoare de lege, precum deciziile BEC pot de asemenea să impacteze alegerile la un nivel administrativ. Legislația secundară poate fi găsită pe site-ul AEP.

Locale

Alegerile locale au loc o dată la patru ani și au ca scop alegerea primarilor, consilierilor locali și ai celor județeni respectiv ai primăriei generale ai Municipiului București. Legea nr 115/2015 guvernează organizarea alegerilor locale, alegeri ce au loc în circumscripții locale într-un singur tur. Primarii sunt votați individual pe când consilierii sunt votați pe liste. Există un prag minim de semnături necesare, inclusiv la alegerile locale, însă acesta variază semnificativ de la o sută de susținători pentru sate mici și cătune și până la câteva zeci de mii pentru orașe.

Legislație Primară

Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

Legislație Secundară

Legislația Secundară constă în principal în ordine de ministru, hotărâri de guvern și decizii ale Autorității Electorale Permanente (AEP) privind organizarea alegerilor. Majoritatea au un rol de clarificare sau de organizare și metodologie. Alte izvoare de lege, precum deciziile BEC pot de asemenea să impacteze alegerile la un nivel administrativ. Legislația secundară poate fi găsită pe site-ul AEP.

Europarlamentare

Alegerile europarlamentare au loc o dată la cinci ani, într-un singur tur, într-o circumscripție unică națională. România este reprezentată de 32 de eurodeputați aleși prin vot universal direct, cu alocarea de locuri fiind făcută pe baza reprezentării proporționale. În România se folosește sistemul de liste închise, pozițiile nu pot fi alocate preferențial, ci sunt luate în ordinea listei. Principala legislație electorală o reprezintă legile 113/2019 și 33/2007. Pentru a putea candida, fiecare partid înscris are nevoie de 200.000 de semnături din totalul alegătorilor și fiecare candidat independent 100.000. Pentru a primi locuri din cele 32 destinate României, partidele au nevoie de cel puțin 5% din totalul voturilor exprimate.

Legislație Primară

Legea nr. 113/2019 pentru acceptarea Deciziei Consiliului (UE, Euratom) 2018/994, adoptată la Bruxelles la 13 iulie 2018, de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976
Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Legislație Secundară

Legislația Secundară constă în principal în ordine de ministru, hotărâri de guvern și decizii ale AEP privind organizarea alegerilor. Majoritatea au un rol de clarificare sau de organizare și metodologie. Alte izvoare de lege, precum deciziile BEC pot de asemenea să impacteze alegerile la un nivel administrativ. Legislația secundară poate fi găsită pe site-ul AEP.

Referendum

Referendumul reprezintă procesul de consultare directă a populației în privința unei modificări legislative importante, de obicei de natură constituțională. Conform legii 3/2000 există trei tipuri de subiecte de referendum sub legislația din România, subiecte pentru care poporul poate fi chemat la urne. Cele trei teme sunt revizuirea constituției, demiterea președintelui sau “probleme de interes național”. Referendumul de modificare a constituției poate fi inițiat de către cetățeni prin strângerea a 1.000.000 de semnături (cel puțin 25.000 de semnături pe județ, în cel puțin jumătate din județe) sau de către Parlament. Referendumul de demitere a președintelui este pus în practică în cazul începerii procedurii de suspendare a președintelui de către parlament. Referendumul ce privește “probleme de interes național” poate fi declarat oricând de președinte. Conform legislației curente, pentru a fi validat, un referendum are nevoie de cel puțin 50%+1 din voturile liber exprimate, iar participarea minimă trebuie să fie 30%. Principalele legi ce guvernează organizarea unui referendum sunt mai sus numita 3/2000 și Legea 159/2018 care o modifică pe prima.

Legislație Primară

Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare
Legea nr. 159/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului

Legislație Secundară

Legislația Secundară constă în principal în ordine de ministru, hotărâri de guvern și decizii ale Autorității Electorale Permanente (AEP) privind organizarea referendumului. Majoritatea au un rol de clarificare sau de organizare și metodologie. Alte izvoare de lege, precum deciziile Biroului Electoral Central (BEC) pot de asemenea să impacteze alegerile la un nivel administrativ. Legislația secundară poate fi găsită pe site-ul AEP.