Accesul la cultură este un drept fundamental, garantat prin legislația României, și reprezintă un pilon esențial în dezvoltarea individuală și socială. Conform Articolului 33 din Constituția României, accesul la cultură este garantat în condițiile legii, iar libertatea de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită. Statul are obligația de a asigura păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane și promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.
Accesul la cultură este influențat de o multitudine de factori care pot constitui bariere în calea participării publicului larg la o viață culturală bogată. Acestea includ mijloacele financiare și cheltuielile publice, integrarea socială, abilitățile și educația, izolarea geografică și socială, drepturile minorităților, drepturile culturale și libertatea de exprimare. Toate acestea au un impact semnificativ asupra accesului și consumului de cultură și necesită o abordare comprehensivă pentru a asigura o participare largă și echitabilă.
În România, sectorul cultural este reglementat prin diverse strategii și politici publice, inclusiv prin Strategia Sectorială în domeniul culturii pentru perioada 2023-2030. Aceste documente sunt concepute pentru a orienta dezvoltarea și promovarea culturii, susținând inițiativele culturale și facilitând accesul extins la produse și activități culturale. Cu toate acestea, strategia propusă încă nu a fost adoptată, situație similară cu SCPN 2016-2022 care de asemenea nu a fost aprobată. Lipsa unui cadru clar de obiective și direcții de acțiune la nivel național a contribuit la o deteriorare continuă a infrastructurii culturale în decursul ultimelor decenii. Acest aspect a dus la scăderea calității și a numărului de resurse umane implicate în domeniul cultural, precum și la o reducere constantă a consumului cultural în România.
Impactul pandemiei asupra sectorului cultural
Pandemia de COVID-19 a avut un impact profund asupra sectorului cultural din România, afectând negativ accesul fizic la evenimente și activități culturale. Cu toate acestea, criza a accelerat adoptarea tehnologiilor digitale, oferind oportunități noi pentru accesul la cultură prin intermediul platformelor online și al evenimentelor virtuale. Deși aceste soluții tehnologice au contribuit la menținerea unei forme de acces la cultură, ele nu au reușit să compenseze complet pierderile, atât ale publicului cât și a reprezentanților industriei culturale, cauzate de restricțiile fizice.