Education for Romania / Digitalizarea justiției

Funcționarea sistemului juridic este afectată de instabilitate legislativă și incoerența cadrului legislativ

În acest capitol sunt evidențiate aspecte critice care afectează funcționarea sistemului juridic din România. Una dintre principalele probleme este instabilitatea legislativă în ceea ce privește organizarea și funcționarea justiției, care creează dificultăți semnificative pentru profesioniștii din domeniu. Schimbările frecvente în legislație afectează coerența și previzibilitatea sistemului judiciar.

În același timp, inflația legislativă reprezintă o altă problemă majoră pentru sistemul juridic din România. Numărul mare de legi și modificări legislative aduse în mod constant generează o supraîncărcare a sistemului, punând presiune pe procesul de aplicare a legii și provocând întârzieri în soluționarea cazurilor.

Organizarea și funcționarea sistemului judiciar se bazează pe un set de legi care a provocat multe controverse de-a lungul timpului, denumite adeseori în presă „legile justiției”. Sintagma „legile justiției” se referă la trei legi adoptate în 2022:

1. Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor (legea nr. 303 din 15.11.2022)

2. Legea privind organizarea judiciară (legea nr. 304 din 15.11.2022)

3. Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (legea nr. 305 din 15.11.2022)

Aceste legi au trecut prin multe iterații până la momentul în care au fost adoptate întrucât nu respectau întru totul standardele impuse de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare. Mai mult decât atât, acestea ar fi trebuit să primească un aviz înainte de adoptare din partea Comisiei de la Veneția, dar acest lucru nu a fost respectat (legile au fost adoptate în octombrie 2022, iar avizul a fost emis în decembrie 2022). Adoptarea legilor fără avizul Comisiei de la Veneția a subminat angajamentul României față de valorile europene, afectând imaginea țării pe plan internațional.

La aproape un an și jumătate de la adoptarea lor, Asociația Forumul Judecătorilor din România susține nevoia urgentă de reformare a sistemului judiciar, restabilind principiile cheie ale independenței, meritocrației, eficienței și responsabilității. Această nevoie vine în contextul în care „noile legi ale justiției din 2022 au dezamăgit, îndepărtându-se de idealurile fundamentale și aducând un regres inacceptabil în sistem” conform unui comunicat de presă făcut în data de 18 ianuarie 2024 de Asociația Forumul Judecătorilor (AFJ, 2024). Printre consecințele semnalate în comunicat se numără îngrijorări referitoare la independența judiciară, controlul excesiv asupra CSM și a președinților de instanțe, dar și restrângerea rolului Inspecției Judiciare. Mai mult decât atât, nerespectarea hotărârilor Curții de Justiție a UE ar putea atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene.

Problemele acestor legi au fost semnalate și de Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, prin membrul Comitetului Director Alexandra Lăncrănjan care a transmis faptul că acest pachet de legi nu a adus o reformă sistemului, ci dimpotrivă a favorizat centralizarea puterii de decizie în mâinile conducătorilor de instanțe și a prim procurorilor.

Fenomenul inflației legislative apare atunci când există o creștere excesivă și necontrolată a numărului de legi și acte normative adoptate într-o perioadă scurtă de timp. Fenomenul este cunoscut în rândul sistemelor juridice europene și factorii care conduc de cele mai multe ori la el pornesc din dorința de a avea o lege pentru orice situație posibilă ce ar putea apărea (Šulmane, 2011).

Inflația legislativă din România reflectă o problemă profundă în sistemul juridic, unde adoptarea frecventă a actelor normative creează confuzie și incertitudine în rândul cetățenilor și chiar al specialiștilor din domeniu. Această inflație normativă împiedică o mai bună înțelegere a legii și poate duce la scăderea respectului și a încrederii față de sitemul juridic.

Statisticile activității legislative, atât a Parlamentului cât și a Guvernului, din ultimii 3 ani indică următoarele:

Prin comparație cu zilele calendaristice ale unui an, se poate spune că atât în 2022, cât și în 2023 zilnic a fost adoptată cel puțin o lege și la aproximativ 2 zile a fost adoptată o ordonanță de urgență. Astfel, în momentul de față există 11.975 de acte normative în vigoare (VeDem Just, 2024).

Problema inflației legislative a fost remarcată și în studii efectuate acum 13 ani. De exemplu, o analiză realizată de Fundația Konrad Adenauer și Centrul pentru Analiză și Dezvoltare Instituțională a evidențiat o situație similară pentru un interval de 5 ani (2006-2010). Această analiză a relevat o creștere excesivă a numărului de legi, sugerând în același timp o instabilitate legislativă, deoarece cadru juridic era frecvent modificat, semnalând o adoptare a actelor normative fără o pregătire adecvată (KAS-CADI, 2011).

Practica neunitară în sistemul juridic din România reprezintă o problemă majoră, efectele acesteia fiind resimțite pe tot parcursul procesului de justiție. Modificările frecvente ale legislației și numărul ridicat de acte normative în vigoare creează dificultăți pentru specialiștii care trebuie să le aplice în mod coerent și uniform. 

Această situație a fost evidențiată în rapoartele privind starea justiției, inclusiv în cel întocmit de CSM pentru anul 2022. 

Deși au fost luate măsuri pentru remedierea problemei - precum crearea unei platforme publice de consultare a jurisprudenței (adică a tuturor hotărârilor pronunțate de organele judiciare), ReJust Jurisprudență - în continuare modificările legislative constante pun presiune pe specialiștii din domeniu care trebuie să țină pasul cu modificările legislative. Astfel, această lipsă de unitate în aplicarea legii poate genera confuzie și frustrare în rândul celor implicați în procesele judiciare, subminând astfel încrederea în sistemul juridic.