Health for Romania / Spitale funcționale

Infrastuctura spitalicească

Conform INS, rețeaua sanitară din România include 554 de spitale, cu o creștere de 10 spitale față de anul precedent, și 163 de unități sanitare non spitalicești (inclusiv cele care oferă doar servicii de internare de zi sau ambulatorii). Dintre cele 717 spitale și unități asimilate, 355 erau încadrate ca fiind mari (peste 100 de paturi), iar 280 erau mici (sub 50 de paturi). Potrivit INS, unitățile sanitare din România dispun la nivel național de 136.100 de paturi pentru internare continuă, dintre care 92,36% sunt localizate în mediul urban. Adițional, aproximativ 10.200 de paturi sunt disponibile pentru internare de zi, dintre care 99,77% fiind localizate în mediul urban. În plus, 91,3% din totalul paturilor (internare continuă și de zi) erau concentrate în spitalele mari. Rețeaua sanitară arată o concentrare puternică în mediul urban, unde se regăsesc 90,4% din spitale, care după cum discutam în capitolele anterioare primesc cea mai mare pondere din alocarea cu sănătatea la nivel național. Mai mult, un raport special al Avocatului Poporului referitor la accesibilitatea serviciilor de sănătate, a evidențiat faptul ca mediul rural are cu până la de 20 de ori mai puține cabinete medicale de specialitate independente (646 comparativ cu 12.9 mii în mediul urban) (Avocatul Poporului, 2023). Acest fapt sugerează faptul că mediul rural este puternic limitat în a accesa servicii de sănătate eficiente. Coroborat și cu dificultățile de mobilitate și transport din anumite zone ale țării, ne confruntăm cu o problemă de sănătate publica importantă în relație cu inechitatea accesului la servicii.

De la demararea PNRR, România a primit 2,85 miliarde de euro pentru sectorul sănătății, dintre care 2,45 miliarde erau destinate investițiilor și reformelor, iar 400 de milioane pentru digitalizare. În ceea ce privește infrastructura spitalicească, au fost alocate 1.089,05 milioane euro pentru construcții noi, 635 milioane euro pentru echipamente medicale și 150,38 milioane euro pentru reducerea infecțiilor nosocomiale. În prezent, România mai dispune de 2,1 miliarde de euro din PNRR, din care 1,7 miliarde sunt disponibili pentru investiții. Lista cu cele 27 de proiecte propuse pentru infrastructura spitalicească publică nouă poate fi consultată în documentele oficiale.

Totuși, în septembrie 2023, Guvernul a decis să reducă bugetul PNRR alocat sănătății cu 750 de milioane de euro, afectând proiecte deja în curs de licitație, fără a informa din timp beneficiarii despre aceste modificări. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat că ministerul a fost „pus în fața faptului împlinit” și că spitalele excluse vor primi suport financiar prin împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții. Tăierile de fonduri au fost motivate de riscul ca proiectele să nu fie finalizate până în 2026, termenul limită impus de PNRR, și de ajustările bugetare de la acea vreme cauzate de erori în prognozele economice. În plus, etichetarea proiectelor ca având „risc critic” de întârziere în finalizare, făcută de experții Băncii Mondiale, a fost influențată și de aprobarea întârziată a listei spitalelor beneficiare de către guvern, cu un an mai târziu decât fusese planificat inițial.

• Clădiri vechi - Infrastructura spitalicească din România se confruntă în continuare cu probleme majore, fiind caracterizată de clădiri vechi, multe datând de peste jumătate de secol sau chiar un secol. Deși au existat investiții sporadice în ultimii ani, acestea s-au concentrat în mare parte pe achiziționarea de echipamente medicale, lăsând resurse limitate pentru construcții noi sau modernizări. Un raport al Curții de Conturi din 2022 arată că, din fondurile alocate celor 58 de spitale din rețeaua Ministerului Sănătății, doar 25% au fost folosite pentru construcții, reparații și modernizări, în timp ce 75% au fost direcționate spre dotarea cu echipamente. Același raport al Curții de Conturi a României arată că peste 50% dintre clădirile deținute de cele 58 de spitale din subordinea Ministerului Sănătății, adică 274, au o vechime mai mare de 60 de ani. Alte 278 de clădiri cu o suprafață mai mare de 100 mp au o vechime cuprinsă între 20 și 60 de ani. Un număr de 10 unități sanitare din subordinea MS au în administrare și clădiri cu o vechime mai mare de 100 ani.

• Risc seismic - Conform Planului Național de Rezistență și Reziliență (PNRR), componenta Sănătate, în 2018 existau 137 de spitale cu risc seismic ridicat în București și în 15 alte județe din țară. Dintre acestea, 37 sunt amplasate în clădiri clasificate în clasa I și II de risc seismic, ceea ce reprezintă un pericol imediat de prăbușire în cazul unui cutremur major, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Europa Liberă a publicat în aprilie 2022 o analiză despre spitalele cu risc seismic din România și lista spitalelor cu risc seismic grad I. Raportul Curții de Conturi din 2022 arată că, aproximativ 15% din numărul clădirilor deținute de spitalele din subordinea MS sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic.

• Instalații electrice - Problemele legate de instalațiile electrice din spitalele din România constituie o altă sursă majoră de risc, în special în secțiile ATI unde infrastructura este deseori veche și suprasolicitată. Baza de date realizată de Context.ro arată că aproape jumătate dintre spitalele din țară au instalații mai vechi de 20 de ani în secțiile ATI, unele ajungând chiar la 70 de ani. Această vechime precum și necesitatea de a face improvizații datorită scalării neadecvate a instalațiilor electrice la nevoile actuale, crește semnificativ riscul de incendii în spitale. În anul 2021 au fost nu mai puțin de 14 incendii în spitalele din România, tragedii care nu s-au soldat cu soluții concrete din partea statului. Principalele cauze identificate de experți sunt echipamentele vechi care nu fac față consumului modern, achizițiile de echipamente electrice de slabă calitate, dictate de criteriul prețului cel mai mic în licitațiile publice, improvizațiile în utilizarea prizelor și prelungitoarelor și lipsa mentenanței periodice. De asemenea, multe spitale nu dispun de sisteme de detecție a incendiilor sau acestea sunt necorespunzător întreținute.

• Autorizații ISU - Tot în PNRR, componenta Sănătate, este menționat că din cele 1.392 de clădiri ale unităților sanitare din România, doar 310 au autorizație completă de securitate la incendiu, în timp ce 302 funcționează fără autorizare. Printre motivele lipsei de autorizare se numără lipsa fondurilor pentru conformare la cerințele tehnice, documentația slab întocmită și investițiile limitate doar la anumite secții sau etaje, aceasta din urmă fiind cauza cel mai frecvent întâlnită. De asemenea, 46% din unitățile subordonate Ministerului Sănătății nu dețin autorizație ISU.

• Centre pentru marii arși - Conform unui raport al Avocatului Poporului din 2023, în România nu există nicio structură spitalicească care să îndeplinească standardele necesare pentru un centru de mari arși. Deși există aproximativ 26 de paturi destinate pacienților critici cu arsuri severe și alte 300 de paturi în spitalele județene și municipale pentru cazuri mai puțin grave, acestea nu sunt suficiente pentru a face față nevoilor reale ale pacienților cu arsuri grave. În prezent, România nu poate trata cazurile de arsuri de mare complexitate, iar pacienții care suferă arsuri extinse sau foarte grave sunt nevoiți să fie transferați în străinătate pentru tratament, așa cum s-a întâmplat și în cazul tragediei de la Colectiv. Deși au trecut aproape 9 ani de atunci, niciunul dintre cele trei centre de mari arși promise nu a fost finalizat, iar situația rămâne aceeași: în cazul unui incident major, nu există infrastructura necesară pentru a trata victimele în țară.

• Echipamente medicale - România dispune de 385 de aparate de tomografie computerizată (20 aparate la 1 milion de locuitori), dintre care 50% sunt în sistemul public, unde 14% sunt mai vechi de 10 ani. Din cele 298 de aparate RMN, 31% sunt în spitale publice, cu 18% depășind 10 ani de utilizare. Mamografele sunt insuficiente, 9 spitale clinice județene de urgență neavând niciunul, iar majoritatea sunt aparate analogice vechi. Repartizarea acestor echipamente variază mult între regiuni și județe, fără să reflecte complet nevoile medicale ale populației (PNRR - Componenta Sănătate).

• Număr paturi - Conform Eurostat, România are una dintre cele mai mari proporții de paturi de spital din Uniunea Europeană, cu 728 de paturi la 100.000 de locuitori în 2022, depășind media UE de 516 paturi. Totuși, numărul paturilor de terapie intensivă echipate cu ventilatoare este insuficient: din cele aproximativ 4.000 de paturi disponibile înainte de pandemie, doar jumătate erau dotate corespunzător (OECD/European Observatory on Health Systems and Policies, 2024). În ciuda numărului mare de paturi, sistemul de sănătate este în continuare suprasolicitat din cauza infrastructurii învechite, a creșterii cererii de servicii medicale în perioade de criză, cum ar fi pandemia COVID-19, și a deficitului de personal medical.

• Consumabile medicale - Conform OUG 31/2024 publicată în Monitorul Oficial, spitalele din România nu mai beneficiază de scutirea de TVA pentru livrările de consumabile medicale. Această schimbare legislativă are un impact semnificativ asupra costurilor unităților sanitare, care se confruntă deja cu dificultăți financiare cauzate de inflație și bugete limitate. Scutirea de TVA fusese introdusă în 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, pentru a sprijini spitalele, dar Ministerul Sănătății a decis recent că aceste măsuri nu mai sunt justificate. Ca urmare, spitalele se vor confrunta probabil cu o creștere a cheltuielilor, deoarece vor trebui să achiziționeze consumabile la prețuri mai mari.

• Norma de hrană - Statul alocă doar 22 de lei pe zi per pacient pentru cele trei mese, o sumă considerată insuficientă pentru a asigura o alimentație adecvată pacienților cu nevoi nutriționale diverse, mai ales în contextul scumpirilor din ultimii ani.