Sari la conținut

PREGĂTIȚI PENTRU URMĂTORUL CUTREMUR


”Cutremurul va veni fără niciun avertisment. Pisicile și câinii nu se vor agita. Izvoarele nu vor bolborosi.” Acestea sunt câteva cuvinte din articolul publicat în Decât o Revistă care a trezit la viață discuția despre un pericol care ne paște pe toți. Un pericol despre care știm un singur lucru: este cel mai imprevizibil dezastru de amploare care ni se poate întâmpla. Am vrea să adăugăm și o altă nuanță, și anume că imprevizibilitatea nu se referă la certitudinea că el va avea loc, ci la momentul în care ne vom confrunta cu el.

În ultimul an am ales să ne îndreptăm atenția spre domeniul pregătirii și răspunsului în caz de seism. Am încercat să înțelegem care este capacitatea noastră ca societate să răspundem unui asemenea eveniment și cât de pregătiți suntem, la nivel individual, să facem față unui cutremur. La final de an de cercetare și incubare suntem bucuroși că putem spune că am descoperit o comunitate de organizații neguvernamentale coerente care colaborează cu succes, instituții publice deschise la dialog și 15 soluții digitale posibile dintre care două au devenit deja realitate. Împreună ne pregătim mai bine.

Pregătiți pentru următorul cutremur

Descarcă raportul în format pdf


ore de interviuri
75
probleme identificate
24
ore de incubare
154
soluții depistate
15
ore de prototipare
680

PREGĂTIRE ȘI RĂSPUNS ÎN CAZ DE SEISM


Un cutremur în România nu este o situație ipotetică. Este o certitudine că acest lucru se va întâmpla. În acest context, la mai bine de 40 de ani de la cutremurul din 1977, memoria colectivă a ascuns în profunzime amintirile acelui dezastru în încercarea de a-și înnăbuși teama. Dar realitatea este că, patru decenii mai târziu, Bucureștiul, la fel ca restul orașelor cu risc seismic ridicat, nu ar face față unui asemenea eveniment, iar pierderile de vieți omenești ar fi uriașe. Exercițiul Seism 2018, derulat de Departamentul pentru Situații de Urgență arată că cel puțin 4.587 persoane și-ar pierde viața, iar 8.585 ar fi rănite, 6 spitale vor fi distruse, 23 de unități spitalicești distruse parțial, iar 9 avariate, dar funcționale. O estimare, am spune noi, destul de optimistă.

Potrivit unui raport realizat de Banca Mondială, peste 75% din populație locuiește în zone care pot fi lovite de cutremure și în ultimii 100 de ani, 13 seisme au afectat România. Acestui procent i se adaugă și cel de 45%, care reprezintă cât din infrastructura critică de transport, energie, comunicare și alimentare cu apă se află în zonele de risc. Bucureștiul este cea mai vulnerabilă capitală europeană din punct de vedere al riscului seismic.

Ce putem face pentru a deveni mai puțin vulnerabili? Cum putem să prevenim daunele inutile și accidentele care se petrec din neștiință? Cum putem să ne asigurăm că un număr cât mai mare de victime beneficiază de ajutor și de îngrijire în timp util? Tehnologia este aici să ne ajute și să ne facă mai siguri pe noi, să ne sprijine în momentele în care panica pune stăpânire pe noi, să ne ajute să ne organizăm eficient și să răspundem nevoilor de ajutor cât de repede cu putință.

În paginile următoare vă prezentăm care sunt principalele blocaje pe care le-am identificat în cadrul cercetării derulate sub umbrela programului Civic Labs pe subiectul pregătirii și răspunsului în caz de seism major în România. În cadrul studiului am discutat cu numeroase organizații non-guvernamentale care derulează proiecte și programe în acest sens, cu arhitecți, specialiști, experți, ingineri și cu autoritățile competente pentru a identifica acele puncte nevralgice în care este nevoie de intervenție rapidă.

Acest site folosește cookie-uri

Pentru a-ți oferi o experiență bună de navigare, utilizăm fișiere de tip cookie. Dacă nu ești de acord cu utilizarea cookie-urilor, poți să îți retragi consimțământul pentru utilizarea cookie-urilor prin modificarea setărilor din browser-ul tău.

Mai multe informații