ÎN ORB

Deschid astăzi poate cel mai tehnic raport rezultat din Civic Labs până în prezent cu o senzație pe care o am frecvent în orice domeniu lucrăm în România. Senzația că lucrăm în orb pentru că nu avem informații suficiente, corecte, complete și utilizabile. Domeniul poluării este uriaș și plin de provocări. Dar de departe, ceea ce ne ține cel mai mult în urmă în orice încercare de a dezvolta proiecte și programe sustenabile și eficiente este lipsa datelor.

Ne-am uitat timp de aproape un an la sectoarele cheie în care poluarea face ravagii în zilele noastre. Am încercat să înțelegem ce seturi de informații avem disponibile despre calitatea aerului, a apei potabile, despre gradul de poluare fonică, luminoasă sau despre solurile din România. Am descoperit, ca într-un quest de Fort Boyard, un drum anevoios și plin de neprevăzut spre informații și în unele cazuri nu am reușit să avansăm aproape deloc spre ultimul nivel, să obținem datele necesare pentru că ele fie nu există, fie nu sunt suficient de complete pentru a putea servi drept bază pentru analize și decizii ulterioare.

Înainte de a construi orice, în ciuda presiunii uriașe a cerului roșu de deasupra noastră, trebuie să rezolvăm fundația pe care să construim orașe sustenabile și o planetă sănătoasă. Avem nevoie de date și de procese corecte de măsurare și evaluare.

Olivia Vereha Program Lead & UX Architect

MĂSURAREA POLUĂRII

Progresul tehnologic din ultimii 150 de ani nu a venit fără costuri asociate. Fenomene precum încălzirea globală, producția și deversarea continuă de plastice, poluarea atmosferică, despăduririle și fenomenele climatice tot mai extreme au devenit parte din viața noastră de zi cu zi la un nivel la care nu mai poate fi ignorat.

Obținerea unei imagini de ansamblu asupra gradului de poluare și a diferitelor tipuri de poluanți ne poate oferi posibilitatea de a stabili și primele măsuri pentru combaterea acestora. Primul pas pentru a lua orice decizie bună este să ai la dispoziție suficiente date pentru a înțelege problemele în profunzime. La fel ca în majoritatea covârșitoare a cazurilor, datele despre poluare în România ne lipsesc foarte mult.

Conform unui raport special al Curții de Conturi Europene se menționează că: ”Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea atmosferică constituie cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană (UE). În fiecare an, în UE, acest tip de poluare cauzează în jur de 400 000 de decese premature, iar costurile sale externe legate de sănătate se ridică la sute de miliarde de euro. Persoanele din zonele urbane sunt deosebit de expuse la acest risc. Particulele în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului constituie poluanții atmosferici considerați răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature.”

Dar cum putem să știm ce se întâmplă în jurul nostru când vine vorba de poluare și care sunt măsurile pe care putem să le luăm? Cum și de unde ne putem informa pentru a avea o imagine clară despre acest fenomen? Cum se interpretează indicatorii poluării? Aici tehnologia poate să devină unul din cei mai puternici aliați în combaterea poluării și în primii pași făcuți către restabilirea echilibrului.

În paginile următoare vă prezentăm care sunt principalii actori și cele mai grave blocaje pe care le-am identificat în cadrul cercetării derulate sub umbrela programului Civic Labs pe subiectul măsurării poluării în România. În cadrul studiului am discutat cu numeroase organizații neguvernamentale care derulează proiecte și programe în acest sens, cu experți în sustenabilitate și alți specialiști pentru a identifica acele puncte nevralgice în care este nevoie de intervenție rapidă.